Colectarea selectivă nu funcţionează în Craiova, din cauză că doar o parte din platformele cu containere îngropate au fost montate până acum. România valorifică doar 13% din deşeurile reciclabile, faţă de ţinta de 50% pe care şi-a propus-o pentru acest an.
În perioada 24 iunie – 14 august Garda Naţională de Mediu (GNM) realizează un control tematic privind gestionarea deşeurilor şi starea de salubrizare a localităţilor. Potrivit Gărzii de Mediu Dolj, se desfăşoară controale la toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ. Până în prezent, au fost verificate 32 de primării, cinci dintre ele fiind sancţionate cu amenzi în valoare totală de 38.000 lei.
Au încasat amenzi comunele Mârşani, Dobreşti, Unirea, Radovan şi Moţăţei. „Unităţile administrativ-teritoriale au semnat contracte cu operatorul de salubritate al judeţului (Iridex). A fost o localitate care nu avea contract (Lipov), dar după ce a încasat o amendă de 40.000 de lei l-a semnat”, a precizat Gheorghe Călinoiu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Dolj.
Costurile administraţiilor locale cresc
Comisarii de mediu inventariază în această perioadă localităţile care nu beneficiază de servicii de salubrizare. Totodată, ei verifică dacă au fost implementate sisteme de colectare separată a deşeurilor, precum şi dacă acestea sunt utilizate de către populaţie. Conform planului de gestionare a deşeurilor, trebuie colectate separat cel puţin deşeurile din hârtie, metal, plastic şi sticlă. Până la sfârşitul anului 2020, cel puţin 50% din cantitatea de deşeuri produse trebuie reciclată. În primul rând, trebuie reciclate tipurile de deşeuri enumerate mai sus.
Deși a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, sistemul “plătești pentru cât arunci” nu este implementat. Cel mult, funcţionează cu sincope şi nu la nivelul întregii ţări. Cantităţile de deşeuri duse la gropile de gunoi nu scad. Dimpotrivă, cresc costurile pentru administraţiile locale, deoarece cantitatea de deşeuri depozitată creşte continuu. La Craiova, preţul de depozitare a crescut constant, până la 103,33 lei/tonă. Anul trecut, în Craiova au fost colectate de la populaţie, agenţi economici şi instituţii publice 5.077 tone de deşeuri din hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă, cantitate care a fost predată pentru reciclare către firmele autorizate.
Cu toate că Doljul are un plan integrat de gestionare a deşeurilor, în judeţ colectarea selectivă nu funcţionează. Cel puţin în Craiova, până nu se montează toate containerele îngropate, prea puţini colectează selectiv, în „clopotele” din plastic amplasate în diverse puncte din oraş. Până acum, au fost montate 120 de platforme care conţin containere îngropate faţă de 438, câte trebuie să fie instalate în final.
Reciclăm oficial doar 13%
În cadrul unei întâlniri organizate la începutul acestui an de Green Report, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat că România va rata ţintele asumate pentru 2020 privind ratele de reciclare pentru deşeurile municipale de 50%. Reciclăm oficial doar 13%, iar aproape 70% aruncăm la gropile de gunoi, în condiţiile în care pentru unele gropi de gunoi avem deja declanşate proceduri de infringement.
Dacă ţinta europeană pentru deşeurile municipale pentru acest an este de 50%, în 2025 creşte la 55%, iar în 2030 – 60%. Pentru deşeurile din construcţii şi demolări nepericuloase, ţinta pentru acest an este de 70%, urmând ca la finalul anului 2024, CE să stabilească ţinte noi.
Directiva privind deşeurile din ambalaje are o ţintă generală de 55% în prezent, iar pentru plastic este de 22,5% (50% la finele anului 2025), pentru lemn 15% (25% în 2025), sticlă – 60% (70% în 2025), hârtie şi carton – 60% (75% în 2025), iar pentru metale ţinta este de 50% (70% la sfârşitul lui 2025).
