0.6 C
Craiova
duminică, 22 decembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateVor aprinde "flotanţii" noi scandaluri electorale?

Vor aprinde „flotanţii” noi scandaluri electorale?

50 sau 100 de persoane nou „mutate” în localitate pot decide primarul în comunele mici. Este legal, dar este şi moral?

În apropierea alegerilor locale, revine în actualitate problema “flotanţilor”, adică a persoanelor care îşi schimbă domiciliul/reşedinţa cu puţin timp înainte de scrutin pentru a putea vota într-o anumită localitate. Curg reclamaţiile, de o parte şi de cealaltă, despre anumite “mişcări de trupe” care au loc în această perioadă. La ora actuală, chiar există un proces pe rol în legătură cu alegerile din 2012. Anchetatorii susţin că primarul Cornel Păpăroiu, primarul din Gherceşti, viceprimarul Aurel Stan, dar şi alte persoane, ar fi “mutat” în comună peste 500 de persoane “în scopul câştigării alegerilor”.

Chestiunea este destul de sensibilă, pentru că ridică şi nişte probleme de ordin etic. În localităţile rurale, 50 sau 100 de persoane pot decide primarul localităţii. Este normal ca primarul să fie decis de cetăţeni care nu au legătură cu localitatea respectivă?

Acte folosite la mutarea domiciliului

Legislaţia în vigoare nu impune restricţii în acest sens. Este vorba despre OUG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, modificată şi completată prin Legea 290/2005. Conform acestor acte normative, cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege. Ei nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Potrivit legii, domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală (art. 26, alin 1). Dovada adresei de domiciliu se poate face (în afara actelor de proprietate) şi cu “declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu” (art. 28, alin 1, lit. b). Găzduitorul trebuie să prezinte însă actele de deţinere a imobilului în care face găzduirea. Cartea de identitate mai poate fi făcută şi cu o declaraţie pe propria răspundere, dar cu “nota de verificare a poliţistului de ordine publică , prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată”, pentru persoanele care nu pot prezenta documente de genul celor menţionate mai sus. De asemenea, poate prezenta un document eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.

Reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu. Ea se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Legislaţia actuală nu limitează numărul de persoane care pot fi luate în spaţiu într-un imobil.

Legal, dar şi moral?

O persoană îşi poate muta domiciliul oriunde în România din diverse motive: taxe mai mici, anumite facilităţi, motive sociale (vrea să-şi înscrie copilul la o şcoală mai bună, vrea să se interneze într-un cămin de bătrâni, etc.) sau personale. Există cazuri în care persoanele cu domiciliul în Craiova au o reşedinţă în localităţile limitrofe ale oraşului. Ei îşi pot face mutaţia aici, iar ca efect pot vota în acele localităţi. Totuşi, nu neapărat despre aceştia este vorba în chestiunea “flotanţilor”, ci despre persoanele mutate în acte cu scopul precis de a vota. În legea în vigoare nu există nici restricţii privind mutarea domiciliului în altă localitate cu puţin timp înaintea alegerilor.


“Este un act de voinţă al fiecăruia să-şi mute domiciliul sau reşedinţa oriunde doreşte. Cetăţenii nu trebuie să-şi motiveze decizia de a-şi schimba domiciliul, ci să îndeplinească condiţiile cerute de lege. Pe de altă parte, în legislaţia în vigoare nu este limitat numărul celor care pot avea domiciliul sau reşedinţa într-un imobil”, ne-a precizat Marin Stănică, directorul Direcţiei Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Dolj.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS