Noile containere de gunoi din Craiova stau nefolosite, deşi România este codaşă la colectarea selectivă a deşeurilor. România colectează selectiv doar 13% din deşeuri, deşi ţinta pentru acest an este de 50%. În Craiova, au fost montate peste 120 de platforme cu containere de colectare selectivă, dar acestea au lacătul pe ele.
România reciclează oficial doar 13% din deşeuri, în condiţiile în care ţinta asumată pentru 2020 este de 50%, aceasta urmând să crească la 55% în 2025 şi la 60% în 2030. Cu toate că suntem atât de în urmă, autorităţile nu se grăbesc cu implementarea unor proiecte care ar rezolva această problemă.
Spre exemplu, în judeţul Dolj avem un proiect cu fonduri UE în valoare de 53,6 milioane euro, intitulat “Sistem Integrat de Management Integrat al Deşeurilor (SMID)”. Proiectul referitor la Masterplanul de Deşeuri al judeţului include dotarea Craiovei cu 438 de platforme îngropate de colectare selectivă a deşeurilor, pe care vor fi amplasate 729 de containere îngropate cu capacitatea de 5 metri cubi şi 30 de containere de 3 metri cubi.
Containerele îngropate, montate în doi ani?
Contractul pentru containerele îngropate a fost semnat în octombrie 2017 cu o asociere de firme compusă din European Waste Technology SRL şi Nord Engineering SRL. El are o valoare de 34,4 milioane lei, inclusiv TVA. În proiect a mai fost inclusă achiziţionarea a 32 de autospeciale pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi a aproape 4.000 de containere de diferite capacităţi. De asemenea, s-au achiziţionat peste 100.000 de compostoare individuale pentru gospodăriile din mediul rural. Proiectul mai include patru staţii de transfer, două staţii de compostare şi o staţie de sortare a deşeurilor.
În Craiova, colectarea selectivă nu funcţionează, din cauză că până recent doar 120 de platforme cu containere îngropate fuseseră amplasate, la 10 luni de la demararea lucrărilor. Acest lucru înseamnă o medie de 12 platforme pe lună. Dacă se menţine acest ritm, ar mai fi nevoie de încă doi ani până la finalizarea şi recepţionarea lucrării. Cei implicaţi în proiect susţin că au întâmpinat tot felul de probleme pe teren, de la ocuparea locaţiilor cu maşini sau construcţii, la diverse reţele de utilităţi descoperite în zonă.
Platformele noi de gunoi au lacătul pe ele
Partea interesantă este că, deşi au fost amplasate în jur de 120 de platforme, acestea nu pot fi folosite până nu sunt montate şi recepţionate toate cele 438. Experţii în probleme de mediu spun că autorităţile ar fi trebuit să fie interesate pentru punerea în funcţiune pe bucăţi a acestor platforme. În multe cartiere, platformele noi de colectare selectivă au lacătul pe ele, în timp ce craiovenii duc gunoiul la grămadă, tot în vechile containere. Anul trecut, în Craiova au fost colectate de la populaţie, agenţi economici şi instituţii publice doar 5.077 tone de deşeuri din hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă. Colectarea selectivă doar în “clopotele” din plastic amplasate în diverse puncte din oraş înseamnă prea puţin la ora actuală.
GdS a solicitat un punct de vedere la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecodolj pentru a ne explica de ce platformele nu pot fi recepţionate şi puse în funcţiune separat. „Sunt probleme multiple acolo. În primul rând, este posibil ca în contract să fie specificat că se predau toate platformele în acelaşi timp. În al doilea rând, nu cred că putem avea doi operatori în aceeaşi arie (Salubritate Craiova/Iridex). În al treilea rând, este şi un motiv financiar. Actualul operator, care este Salubritatea, percepe un tarif. Pentru operatorul judeţean, care va opera pe masterplan, este vorba despre o taxă de salubrizare. Ar fi destul de greu de implementat”. Chiar dacă pare imposibi, la o masă rotundă cu toţi factorii implicaţi s-ar putea obţine o derogare temporară de la toate aceste chestiuni birocratice.
