La fiecare 4 ani, în oraş bate vânt de schimbare. Oamenii merg la urne şi spun că vor altceva. Că vor „să ne meargă mai bine”. Ai zice, când îi auzi, că la fiecare alegeri au câştigat alţii şi alţii. Că se schimbă primarii la Craiova mai ceva ca şosetele. Dar când încep să îşi dea drumul la vorbă, afli de la alegători că votează aceiaşi oameni. Vorba lui Caragiale: „Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic!”.
„Să fie mai bine”. Un vot pentru o noţiune vagă
Dacă îi întrebi pe oameni pentru ce votează, cei mai mulţi îţi vor spune că au votat „pentru mai bine”. „Să fie mai bine, că aşa nu se mai poate”. Am auzit-o şi la europarlamentare, am auzit-o şi acum. Dar puţini ştiu să spună ce înseamnă acest „mai bine”. Cu greu, aflăm de la doi votanţi că, pentru ei, mai bine înseamnă „locuri de muncă”.
„Din 4 în 4 ani aşteptăm să fie… mai bine. Am votat pentru schimbare… dar care schimbare? Să vedem cine va fi”, spune o doamnă zâmbind cu resemnare, la ieşirea din secţia de vot.
O pereche de pensionari îmbrăţişează aceleaşi cuvinte: „Să fie mai bine. De toate”.
Îi întrebăm pe cei care folosesc aceste două cuvinte ce ar fi „mai bine” pentru ei şi ridică din umeri, se bâlbâie, repetă: să fie mai bine. O noţiune vagă, deloc încurajatoare. Ce te poţi aştepta de la votul unor oameni care nici măcar nu pot spune ce înseamnă mai bine pentru ei? Care nu pot răspunde concret ce îşi doresc sau ce au nevoie?
Votăm pe alţii, dar sunt aceiaşi
Un domn la 70 ani, îmbrăcat în costumul de duminică, păşeşte agale şi spune că a votat pentru schimbare. Nu prea s-a făcut nimic în ăştia 4 ani, zice. Aşa că a votat-o pe Olguţa. „Dar ştiţi că a mai fost, unde e schimbarea?” întreb. „Păi nu a fost ea acum. A fost înainte”, spune bărbatul. Nu e singurul alegător care spune că vrea schimbarea şi votează un om care a mai fost pus în funcţie. Toate-s vechi şi nouă toate.
„Sperăm să fie mai bine, dar vorba asta o zicem din 4 în 4 ani şi e mereu la fel”
Am luat la pas câteva secţii de votare din Craioviţa. Am văzut, aproape în aceeaşi măsură, şi votanţi tineri, şi votanţi în vârstă. Am văzut femei însărcinate, am văzut mame intrând cu copiii în secţie. Unii dintre ei chiar au pus ştampila pe buletin. Au avut în mâini, fără să îşi dea seama, propriul viitor.
Dar tinerii au fost mai săraci în vorbe. Puţin au vrut să spună ce aşteptări au, ce i-a determinat să iasă la vot.
„Vrem locuri de muncă, industrie, să se aducă bani în oraş, nu doar mall-uri, centre comerciale. O fabrică, un investitor. În Craiova nu se aduc bani. Ar trebui să ne uităm spre nord, să ne uităm ce au făcut alţi primari cu fonduri europene. Să ne uităm la Cluj, să ne uităm şi la Sibiu. Sperăm să fie mai bine, dar vorba asta o zicem din 4 în 4 ani şi e mereu la fel”, spune un bărbat de 35-40 de ani.
Andreea Filip îşi doreşte şi ea locuri de muncă. „Îmi doresc să se facă ceva şi pentru animale. Să nu se mai taie parcurile şi să se ridice atâtea construcţii. Când se fac construcţii, să fie prevăzute şi parcări. Să continue asfaltările, pentru că sunt zone aici, prin Craioviţa, unde e mare nevoie”, adaugă.
„Să nu mai fie hoţie”
În general, tinerii au răspuns că vor schimbarea. „Să nu mai fie hoţia asta în ţară. Votez pentru schimbare”, mărturiseşte o femeie venită la secţie cu fetiţa sa.
Janina, o tânără de 20-30 ani, spune că a ieşit la urne ca să voteze pentru cei de vârsta ei. „Am votat pentru noi, tinerii. Să încercăm să fim cât mai uniţi şi să ne pese de cei din jur. Să încercăm să îi ajutăm mai mult pe cei care au nevoie”.
Un bărbat care povesteşte că vine după 4 luni de locuit în Italia aduce în discuţie aceeaşi nevoie de schimbare: ” E nevoie de schimbări în general, să dăm puţin înainte. Vin după 4 luni de stat în Italia. Am văzut cum e la ei, am văzut cum e la noi. Vrem ceva mai bun”.
Niciunul dintre alegătorii mai tineri cu care am reuşit să stăm de vorbă nu a dorit să menţioneze, însă, vreun nume asociat acestei dorinţe de schimbare.
