Mărţişorul este dăruit atât femeilor, cât şi bărbaţilor pentru a primi primăvara în suflet. În prezent, valoarea mărţişorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Este confecţionat aproape din orice şi poate semnifica orice.
În fiecare an, craiovenii se bucură de venirea primăverii prin multitudinea de mărţişoare şi flori care sunt aduse de comercianţi în piaţa Mihai Viteazu. Astăzi, în centrul Craiovei, forfota de altădată a dispărut. Printre fluieratul vuvuzelelor de la protestele din faţa Prefecturii, câţiva oameni se uită să cumpere mărţişoare de la singura tarabă prezentă anul acesta.
În funcţie de zonă, dar şi de persoană, mărţisorul are o grămadă de semnificaţii şi legende. Oamenii nu au renunţat la această tradiţie şi chiar dacă este o perioadă grea, care presupune multe riscuri, vin şi se uită sau aleg mărţişoare pentru persoanele dragi.
Trifoiul şi coşarul, modele clasice şi cu tradiţie
Trifoiul şi coşarul, modele clasice şi cu tradiţie, sunt primele opţiuni ale unui craiovean oprit la taraba cu mărţişoare. Coşarul este unul dintre mărţişoarele cele mai populare, despre care se spune că aduce noroc. Despre trifoi, ştim că are o simbolistică aparte pentru fiecare frunză: faimă, bogăţie, dragoste şi sănătate. În fiecare an, bărbatul nu se abate de la acest obicei de a-i face o bucurie soţiei şi vine să le cumpere din centru pentru că ,,sunt puţini cei care vând. În alţi ani erau străzile pline. Cel puţin, la mine în Rovine, nu e nimeni”.
Chiar dacă e un simbol mic, mărţişorul are o valoare sentimentală mare
Aurelia Mihăilescu cumpără mai mult mărţişoare handmade, în special şnururi. Şnurul alb, care reprezintă bucuria, puritatea şi cel roşu care semnifică victoria şi puterea. ,,De fiecare dată ne amintim de primăvară. Lucrul e mic, dar valoare sentimentală e mare”, spune aceasta.
Se uită după mărţişoare care să reprezinte primăvara (ghiocelul, zambila), mărţişoare, de obicei, lucrate manual.
„Este un an mai greoi, dar speranţa moare ultima“
,,Şi munca oamenilor care trudesc pentru aceste mărţişoare trebuie apreciată. Este un an mai greoi pentru toată lumea, dar speranţa moare ultima. Acesta este punctul forte al Municipiului Craiova, în centru, şi trebuie să ne bucurăm. Comerţul stradal este destul de bun, o expoziţie”. Cumpără mărţişoare pentru oameni apropiaţi sufletului, pentru familie, pentru prietene, pentru nepoţele şi ţine cont ca fiecare mărţişor să fie specific pentru vârsta fiecărei persoane. ,,Nu sunt conservatoare, schimb de la un an la altul cu ceva care apare nou, dar care să fie plăcut”.
O altă craioveancă, care doar a aruncat un ochi la ce au oamenii pe tarabă, spune că toate modele de mărţişoare sunt drăguţe, dar sunt modele vechi, majoritatea. De cele mai multe ori, preferă să se orienteze la faţa locului.
Mărţişoare la preţuri accesibile în centrul Craiovei
Costel Guţan este producător local şi în fiecare an iese în centrul oraşului cu mărţişoare. A deschis sezonul din 12 februarie şi va fi prezent până pe 8 martie, inclusiv. Atunci, oamenii vor putea cumpăra şi zambile. ,,Cetăţenii au cumpărat multe mărţişoare pentru că au fost nişte preţuri accesibile în oraşul nostru. Preţul unui mărţişor porneşte de la 1 leu şi ajunge la 10 lei. Cele mai cumpărate au fost cele la trei lei şi patru lei. Lumea a fost foarte încântată de mărţişoare pentru că au apărut deja în oraş de cinci zile. Noi sperăm să fie vremea frumoasă ca să iasă cumpărătorii la mărţişoare”.
Spre ce se orientează craiovenii. Ce mai e la modă
,,Oamenii au mers, în primul rând, pe mărţişoare tip broşă, dar şi pe brăţări. Cel mai bine s-au vândut brăţările accesibile, la un 1 leu sau 2 lei. Mărţişoarele şi brăţările sunt producţie proprie, lucrate pe tot parcursul anului”, adaugă Costel. În acest an au venit mai puţini oamenii decât anul trecut până în acest moment, dar se bucură că nu au mai venit şi ceilalți producători cu mărţişoare, ca în anii trecuţi, pentru că erau din alte oraşe. ,,Noi plătim taxe, impozite în oraşul nostru şi ei veneau aici două, trei zile când mai filmau”.
Vânzătorii şi cumpărătorii respectă regulile de distanţare socială
Atât vânzătorii, cât şi cumpărătorii respectă regulile de distanţare socială, poartă mască şi se dezinfectează.
Dacă aveți la dispoziție o sumă mai mare de bani, la Electroputere Mall, în perioada 17 februarie – 8 martie, se desfășoară Târgul Mărțișorului. Aici puteți descoperi multe mărțișoare handmade, brățări, obiecte pictate manual și foarte multe bijuterii.
,,Din cauza pandemiei nu am putut să fim în formulă completă. Suntem la jumătate. Dacă anul trecut am fost 40 de participanți. În acest an suntem 20. Avem mărțișoare handmade, mărțișoare de argint, brățări personalizate cu diferite mesaje, croșetate. Preferate sunt mărțișoarele pentru că sunt tradiționale. Foarte căutate sunt și broșele, și mărțișoarele de copii“, spune Mădălina Bogheanu, organizator Târgul Mărțișorului.
Volumul de oameni este mult mai mare la târguri decât pe online
Ramona Dumitru, producător local, coase pe pânză de goblen mărțișoare cu motive tradiționale și florale. Complexitatea este cea care definește timpul de execuție. Cel mai simplu mărțișor poate dura undeva la 20 de minute, o oră sau poate și mai mult. Ramona spune că unii oameni preferă mărțișoare handmade, alții mărțișoare de serie, fiecare după buget.
,,Cele lucrate manual pleacă undeva de la 15 lei, brățările, și ajung la 25, 35, chiar 50 de lei. Părerile sunt împărțite, unii preferă mai ieftin, unii mai scump, în funcție și de persoana căreia vor să ofere mărțișorul”.
,,Eu mă axez mai mult pe târguri pentru că este mult mai bine. Adică volumul de oameni este mult mai mare decât online”, adaugă Ramona Dumitru.
Mărțisoare – ,,explozie de culoare”
Cei mai nonconformiști pot alege să facă cadou bijuterii și mărțișoare handmade, dintr-un material nemțesc numit lut polimeric, accesorizate cu mărgeluțe din sticlă și accesorii din argint tibetan.
Există diversitate: mărțișoare florale; coliere; cercei; broșe; brățări; agrafe și cordeluțe de păr. Modelele sunt cu diverse flori inspirate din natură, maci, margarete, floarea-soarelui, zambile, narcise, bujori, trandafiri, hortensii. Prețurile încep de la 10 lei până la cel mai scump accesoriu, un colier de liliac, care este 200 de lei. Fiecare floricică este făcută pe sârmă specială, care nu ruginește.
,,Prețurile nu sunt nici mari, nici mici. Având în vedere munca depusă, eu zic că se justifică, plus forma care e dată, apropiată de perfecțiune. Oamenii, în general, sunt atrași de culorile vii. Cumpărătorul vine și stă mai mult la masă pentru că este indecis ce să cumpere. Vine cu ceva în cap și nu pleacă doar cu un accesoriu. Pleacă cu mai multe după ce le vede”, spune zâmbind comercianta. ,,Sperăm să fie mai bine. Anul trecut am încheiat târgul cu începutul pandemiei și acum l-am deschis în mijlocul ei. Aproape de 1 Martie se simt vânzările. Deocamdată lumea privește, e mai relaxată, își face o idee”.
Pentru alți producători, târgul a început mult prea devreme
Tamara spune că nu prea sunt cereri, nu sunt clienți, dar surprinzător, sunt apreciate mărțișoarele lucrate manual. Față de anii trecuți, când se preferau cele chinezești. Anul trecut a încercat și ea această abordare, dar s-a convins că nu e ce trebuie.
Crearea unui mărțișor nu este tocmai ușoară. Ea cuprinde mai multe etape. Întâi se gândesc, după aceea se vopsesc. Acesta lucru depinde de tehnicile folosite.
,,De exemplu, la scoici e o tehnică de combinare a culorilor, Pouring se numește. De asemenea, cheltuielile sunt foarte mari pentru că sunt scumpe materialele. Sunt tot felul de tehnici care presupun alte și alte materiale. Înainte le puneam în pungulițe de plastic, dar am zis că nu-mi plac, sunt kitsch. Atunci m-am gândit să le pun și eu în cutii. Am dat pe o cutiuță 1 leu. Am cumpărat catifea neagră să le prind pe ea. Din acelea nu am vândut niciunul. Am început de miercurea trecută, mult prea devreme. Nu cumpără nimeni cu o săptămână, două înainte. Seara e bine că le lăsăm aici. Le acoperim și plecăm acasă. E altceva, e mai cald. În centru taxa este mult mai mică, nu se compară, dar și condițiile sunt altele”, explică Tamara.
Articol de Marina Andrei, student anul III – Facultatea de Litere UCV, specializarea jurnalism
