Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Unul din zece nou-născuți provine dintr-o mamă adolescentă, un fenomen exacerbat în pandemie și cu consecințe psiho-sociale pe termen lung.
Județul Dolj se află pe locul doi în ceea ce privește numărul mamelor adolescente. Accesul limitat la servicii medicale a dus, în comunitățile vulnerabile, la auto-medicație în timpul sarcinii și la riscul crescut de prematuritate și complicații la naștere.
În ceea ce privește repartizarea pe județe, datele finale INS, procesate pentru anul 2019, arată că județele cu cele mai multe mame adolescente sunt:
- Mureș – 931
- Dolj – 838
- Brașov – 830
- Iași – 733
- Bacău – 722
- Constanța – 687
- Bihor – 674
- Dâmbovița – 544
- Suceava – 538
- Vaslui – 511.
La polul opus, județele cu cele mai puține mame adolescente:
- Brăila – 248
- Mehedinți – 234
- Caraș-Severin – 209
- Gorj – 190
- Tulcea – 187.
În județul Dolj, 838 de copii provin din rândul mamelor adolescente, conform INS, date definitive pentru anul 2019.
ACCES ÎNGREUNAT LA MEDIC
Pandemia de COVID-19 a îngreunat accesul la servicii medicale, crescând riscul maternal și adâncind distanța dintre populația vulnerabilă și serviciile de sănătate esențiale.
Potrivit Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie.
Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
„Nevoia de prioritizare a sănătății materne și de consolidare a incluziunii și a accesului la servicii de sănătate esențiale, precum și la serviciile de sănătate a reproducerii și sănătatea maternă pentru populațiile vulnerabile este mai stringentă ca niciodată”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În România, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 chiar la a doua naștere, adică aproape 4%.
Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre 17.933 de mame precoce, 74% se aflau la prima naștere, 21% erau la a doua naștere și 4% la a treia naștere. În plus, un număr deloc neglijabil de adolescente sub 19 ani erau la a patra naștere (70) sau chiar la al cincilea copil (11).
INTERVENȚIA ÎN COMUNITĂȚI
Salvați Copiii România a creat în cadrul Programului Sănătatea mamei și a copilului în zonele rurale defavorizate o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local, astfel ajutând la creșterea accesului la servicii sustenabile și de calitate pentru mame, gravide, gravide minore și copii până în 5 ani.
Prin intermediul echipelor locale din 16 județe (Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui) este acordat suport socio-medical comunitar, anual, pentru un număr de 8.500 de beneficiari din 46 de comunități defavorizate, dintre care – 3.000 copii 0-5 ani, 2.500 mame tinere și mame minore, 500 de gravide și gravide minore și 2.500 de adolescenți și părinți.
În perioada Covid-19 membrii echipelor locale Salvaţi Copiii au ținut legătura telefonic cu autoritățile locale pentru o bună organizare comunitară în contextul actual, intermediind, în funcție de situație, legătura între beneficiari şi instituţii, pentru a facilita intervenţia autorităţilor în caz de urgenţă.
În cadrul programului colaborarea cu instituțiile a fost vitală:
- Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului,
- Direcțiile de Sănătate Publică,
- cabinetele de medicină de familie,
- Primăriile,
- Centrele de Asistență Medicală Comunitară,
- școlile,
- cabinetele de psihologie,
- Ministerul Sănătății.
Impactul Salvați Copiii în comunitățile rurale defavorizate:
- Toți copiii incluși în program și mamele lor au fost înscriși la medicul de familie.
- Procentul de copii vaccinați în schema obligatorie corespunzătoare vârstei a crescut de la 80% până la aproximativ 98%.
- Pentru 8 din 10 gravide acesta a fost primul consult de sarcină de care au avut parte.
- Mamele minore, gravidele și gravidele minore inculse în program și-au îmbunătățit obiceiurile și abilitățile pentru un stil de viață sănătos, inclusiv vizite la medic, vaccinarea copiilor și disciplina pozitivă.
- 98% dintre gravidele inculse în program și-au îmbunătățit cunoștințele privind importanța controalelor medicale în timpul sarcinii.
- Starea de igienă inițială în aceste gospodării, stare de igienă slabă și foarte slabă, s-a îmbunătățit considerabil prin educație pentru sănătate și oferirea de produse de igienă.
