Chiar dacă în unele localităţi doljene incidenţa de infectare cu virusul Covid-19 a atins cote alarmante, mai mulţi membri ai Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj au votat împotriva carantinării acestora. Opţiunea celor care au votat împotriva carantinării localităţilor cu incidenţă foarte mare a cântărit mai mult decât recomandarea medicilor de la Direcţia de Sănătatea Publică. Asta deşi doar 4 dintre cei 53 de membri ai CJSU au legătură cu domeniul sănătăţii.
Pe 1 şi 4 octombrie au avut loc şedinţe, pe Whatsapp, ale CJSU Dolj, cu privire la carantinarea localităţilor Malu Mare şi Almăj, acolo unde incidenţa de infectări depăşea 10 la mia de locuitori. Acest comitet este alcătuit din 53 de membri, printre care prefectul Nicuşor Roşca, subprefectul Flavius Sirop, preşedintele Consiliului Judeţean Cosmin Vasile şi vicepreşedintele – Mhai Neaţu, viceprimarul Aurelia Filip şi mulţi alţi directori ai celor mai importante instituţii sau firme din Craiova.
Din acest comitet fac parte foarte puţini membri care au legătură cu domeniul sanitar. Este vorba despre un reprezentant al ISU Dolj, unul al Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, un reprezentant de la DSP Dolj şi unul de la Serviciul de Ambulanţă Dolj. Revenind la cele două şedinţe – ambele s-au finalizat având ca rezultat refuzul carantinării atât pentru Malu Mare, cât şi pentru Almăj, în ciuda recomandărilor medicilor de la DSP Dolj, pentru evitarea răspândirii cazurilor de Coronavirus.
Cum s-a făcut votul
GdS a aflat cum s-a făcut votul în timpul şedinţei de pe 4 octombrie, cea privitoarea la carantinarea localităţii Malu Mare. Incidenţa era de 13,51 cazuri la mia de locuitori, la acea dată. DSP a venit cu propunerea carantinării şi a prezentat măsurile ce ar fi trebuit luate. Cu toate acestea, mulţi dintre membrii CJSU Dolj au fost împotriva recomandărilor medicilor – 15, iar alţii au ales să se abţină – 11.
Doar 13 dintre ei au fost de acord cu medicii şi au votat pentru instituirea carantinei. Printre cei care au votat pentru carantinare s-au numărat prefectul de Dolj, Nicuşor Roşca, şi subprefectul Flavius Sirop, care au făcut public acest lucru. Restul de 14 membri nu au dat doi bani pe această şedinţă şi nici măcar nu au participat. Cu alte cuvinte, când ţara arde, iar cei propuşi să ia măsuri urgente pentru sănătatea cetăţenilor, aceştia aleg să doarmă-n post. Unde mai pui că doar ar fi trebuit să deschidă laptopul sau telefonul pentru că şedinţa era online…. . În final, hotărârea nu a fost adoptată pentru că nu a obţinut două treimi din voturi, aşa cum este legal în această situaţie.
Urmări sumbre şi incidenţe record
Rezultatul acestor voturi împotriva carantinării este sumbru. Ieri (n.r. joi), incindenţa infectărilor de la Almăj ajunsese la 19,2 cazuri la mia de locuitori, iar la Malu Mare – 16,69 la mia de locuitori. Comparativ cu anul trecut, când toată lumea lua măsuri destul de dure începând chiar de la o incidenţă de 3 la mia de locuitori, acum se pare că toată lumea este amorţită, inclusiv când rata de infectare este de aproape 20 la mia de locuitori.
Chiar dacă pare ne necrezut, din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă din Dolj fac parte, în majoritate, oameni care nu au nici cea mai mică legătură cu sistemul de sănătate. De fapt, din cei 53 de membri, 49 au funcţii din afara sistemului de sănătate. Câteva dintre exemple din componenţa CJSU Dolj: directorul SC Transelectrica SA, directorul Tansgaz SA, directorul OMV Petrom SA, directorul Complexului Energetic Oltenia, directorul Sucursala Electrocentrale, directorul Distrigaz Sud Reţele, director Telekom Craiova, directorul Drecţiei Silvice Dolj, inspectorul-şef Inspectoratul Regional în Construcţii Sud-Vest, director Direcţia Generală de Drumuri şi Poduri Craiova, etc.
Ce măsuri importante s-ar lua în localităţile carantinate
În şedinţele de pe 1 şi 4 octombrie ale CJSU s-au propus mai multe măsuri importante, care, însă, nu au primit votul favorabil. Dacă ar fi fost adoptată, hotărârea presupunea, printre altele, următoarele măsuri importante. „În spațiile publice din interiorul zonei carantinate, circulația și staționarea persoanelor sunt interzise, cu excepția motivelor bine justificate, pe baza declarației pe propria răspundere, legitimației de serviciu sau a adeverinței eliberate de angajator, după caz.
În intervalul orar 05.00 – 20.00, se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei. Însă, aici există mai multe excepţii legate de situaţiile care nu suportă amânare.
De asemenea, măsurile nu s-ar fi aplicat „persoanelor care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare și care fac dovada îndeplinirii acestei condiții prin intermediul certificatului de vaccinare, pe suport hârtie sau în format electronic, sau al certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID-19, respectiv persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, care fac dovada confirmării pozitive pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul certificatului verde de vindecare sau a testului RT-PCR pozitiv la data diagnosticului emis de autoritatea competentă din România sau din afara țării și prezentat în limba română sau în limba țării unde a fost efectuat testul și în limba engleză“, se arată în hotărârea care nu a fost adoptată.
Localităţile doljene cu rate de infectare îngrijorătoare
Pe lângă Almăj şi Malu Mare, care sunt fruntaşe ca număr de infectări, pe lista localităţilor unde rata de infectare creşte îngrijorător de la o zi la alta se află Cârcea – 13,49, Teslui – 12, 45, Şimnicu de Sus – 11,9, Măceşu de Jos – 11,39, Teasc – 10,22, Ghindeni – 9,95, Craiova – 9,92, Bucovăţ – 9, 71.
În momentul acesta, nicio localitate din Dolj nu se află în carantină, însă, acolo unde rata de infectare depăşeşte 6 la mia de locuitori se respectă regulile impuse de lege, la nivel naţional. Acolo unde este depăşit nivelul de 6 cazuri la mia de locuitori, se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 20.00 – 05.00.
Excepţie fac cazurile legate de urgenţe medicale, deplasări în scop profesional sau deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori decesul unui membru de familie. Însă, persoanele care se deplaseaza în aceste scopuri sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil, care trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.
Pentru cine nu se aplică restricţiile
Potrivit legii, restricţiile nu se aplică: persoanelor care sunt vaccinate împotriva virusului SARS CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 și care fac dovada îndeplinirii acestei condiții prin intermediul certificatului de vaccinare, pe suport hârtie sau în format electronic, sau al certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID-19.
Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator ori o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil. Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil, care trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.
De ieri (n.r – joi) a fost impusă, în plus, măsura purtării măştii de protecţie şi în spaţiile deschise, acolo unde rata de infectare depăşeşte 6 la mia de locuitori.
