Oamenii încă resimt greutatea facturilor la gaze din perioada de iarnă. Scumpirea gazelor a cântărit foarte greu de la 1 octombrie 2021, când preţurile au explodat. Guvernul a venit, la vremea respectivă, cu o lege de plafonare şi compensare pentru gaze şi pentru energia electrică. Numai că efectele acesteia nu au ajutat prea mult, decât în cazul contractelor în care preţul ajunsese la 8,8 lei, de exemplu, pe metrul cub de gaze. Luna aceasta, facturile la gaze au mai venit cu o surpriză neplăcută: regularizarea la compensare.
Ce înseamnă acest lucru? Practic, cei care au depăşit cantitatea de gaz impusă de guvern, plătesc acum din urmă. Prin Legea nr. 259 din 29 octombrie 2021, statul a stabilit un consum de referinţă de 1.100 mc, adică 11.660 kWh, în toate cele cinci luni (noiembrie 2021 – martie 2022). Aşadar, cotele de referință ale consumului mediu, pe fiecare dintre cele cinci luni, au fost următoarele: Noiembrie – 156 mc, Decembrie – 227 mc, Ianuarie – 261 Februarie- 238, Martie – 220 mc.
Pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, prin Legea nr. 259 din 29 octombrie 2021, statul a decis plafonarea prețului final facturat al gazelor la cel mult 0,37 lei/kWh. Din acesta, componenta de preț al gazelor naturale a fost în valoare de maximum 0,250 lei/kWh. Aceasta a fost singura măsură de care beneficiază toţi oamenii.
De asemenea, pe lângă plafonarea prețului la energie, s-a aplicat și măsura compensării. Compensarea s-a aplicat pentru clienții casnici care au avut contracte de furnizare de gaze naturale cu un preț al gazelor naturale mai mare decât prețul de referință de 125 lei/MWh, luat în calcul în cadrul schemei de compensare. Astfel, s-a acordat o compensație în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei prețului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale.
Compensarea, dată înapoi
Însă, problema a fost aceea că pentru foarte mulţi oameni a fost imposibil să se încadreze în limita de consum impusă. Compensarea s-a calculat lunar, pe factură, în cazul în care clienţii s-au încadrat în aceste limite impuse pentru fiecare lună. Au existat, însă, şi situaţii în care, unii consumatori s-au încadrat în unele luni, iar în altele nu. La calculul final, după toate cele cinci luni, s-au trezit că trebuie să dea banii înapoi pe compensare. Chiar dacă au dat citirea indexului în fiecare lună.
Motivul este acela că, după ce s-a tras linie peste consumul din timpul tuturor celor cinci luni, s-a depăşit limita totală. Aşadar, câştig tot pentru stat şi pentru furnizorii de energie. „Eu am un consum destul de mare pe timpul iernii. Însă, în două dintre cele cinci luni m-am încadrat în limita aceea din lege. Am beneficiat într-o lună de 23 de lei compensare, iar în alta de 134 de lei. La final, sigur că am depăşit cei 1.100 mc.
Apoi m-am trezit că trebuie să dau şi cei 150 de lei înapoi, pe care îi primisem compensare. E o mare prostie, nu ar fi trebuit să se calculeze consumul total pe cele cinci luni, ci să se fi luat fiecare lună în parte. Dacă te încadrai într-o lună, după aceea să nu dai banii înapoi. Aşa care a fost beneficiul? Niciunul! Fiindcă, oricum, preţurile au fost foarte mari la gaze“, ne-a spus o craioveancă.
Şi mulţi cititori ai GdS ne-au transmis că sunt nevoiţi să dea înapoi chiar şi 1.500 de lei.
Cine a beneficiat, de fapt, de ajutor?
În aceste condiţii, apare întrebarea dacă legea plafonării şi compensării a ajutat pe cineva, în mod real. Răspunsul este simplu: pe oamenii care au consumat destul de puţine gaze şi pe cei care au semnat contracte noi cu furnizorii de gaze, în toamnă. Aceştia din urmă ar fi fost nevoiţi să plătească sume astronomice către furnizorul de gaze, în condiţiile în care preţul unui metru cub de gaze pe noul contract ajungea şi la 8,8 lei. Dacă ţinem seama de limita de consum impusă de stat în noiembrie – 156 mc, un consumator cu contract nou ar fi trebuit să achite 1.372 de lei. Însă, statul a plafonat preţul la 3,7 lei pe metrul cub, deci a avut de plătit 577,2 lei, restul sumei fiind suportată de stat. Însă, chiar şi cu plafonarea, preţul de 3,7 lei este aproape dublu faţă de cel din 2020-2021.
Citeşte şi: Directorul „glonţ în cap” al Filarmonicii Oltenia, „ciuruit” la evaluarea anuală
