Complexul Energetic Oltenia(CEO) a luat decizia de a solicita Ministerului Finanțelor prin Ministerul Energiei prelungirea acordării ajutorului de stat, în valoare de 251 de milioane de euro primit anul acesta pentru plata certificatelor de CO2.
În acest sens, Directoratul companiei a înaintat acționarilor un proiect de hotărâre pentru a prelungi peroada de acordare a ajutorului de stat de salvare. Este vorba de împrumutul primit de la Ministerul Finanțelor prin Trezoreria de Stat. Prelungirea va fi făcută până la data de 31.12.2021, dar nu mai mult de data aprobării de către Comisia Europeană a Planului de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia 2021 – 2026 cu perspectiva anului 2030.
Complexul Energetic Oltenia a primit un ajutor de salvare pentru plata certificatelor de CO2. Ajutorul de 251 de milioane de euro s-a transformat în ajutor de restructurare, având în vedere că societatea nu își permite să ramburseze împrumutul. Compania este obligată ca în schimbul ajutorului să restructureze și să eficientizeze compania. Problema este că Planul nu a fost încă aprobat de Comisia Europeană. Dacă Planul nu va fi aprobat, CEO va fi obligat să ramburseze împrumutul, inclusiv cu tot cu dobânzi.
CEO a cheltuit 315 milioane de euro pentru certificatele de CO2
Complexul Energetic Oltenia a respectat obligațiile de conformare, finalizând achiziționarea certificatelor de CO2 aferente energiei produse în anul 2020. Prețul certificatelor de CO2 a crescut spectaculos în ultimii ani, ajungând în prezent la peste 60 de euro/certificat. Pentru CE Oltenia ponderea preţului certificatelor de CO2 în costul unitar de producție al energiei electrice depășește 60%. Valoarea certificatelor aferente energiei produse în anul 2020 a fost de 315 milioane de euro. Ajutorul de stat aprobat de Guvern, în sumă de 251 milioane euro, a acoperit estimarea inițială, iar diferența de 74 milioane de euro a fost suportată din fondurile proprii ale companiei.
Penalităţi
Conform prevederilor legislative în vigoare, neachiziționarea certificatelor de CO2 aferente anului anterior până la data de 30 aprilie a anului curent ar fi atras penalități de 100 euro/ certificat în plus față de obligativitatea achiziționării acestora. „Obligativitatea achiziționării în totalitate a certificatelor de CO2 a apărut după anul 2013, alocările gratuite pentru sectorul energetic fiind sistate, iar prețurile certificatelor înregistrând o creștere spectaculoasă de la 4-5 euro în anul 2017, până la peste 47 euro în prezent.
Astfel, Complexul Energetic Oltenia a achitat din fonduri proprii, de la înființarea companiei în iunie 2012 și până în prezent, peste 1 miliard de euro pentru plata certificatelor de CO2. În fiecare an, CE Oltenia s-a conformat prin achiziționarea, în termenul prevăzut de legislație, a întregii cantități de certificate de CO2 corespunzătoare energiei produse. Până în anul 2020, CE Oltenia nu a primit niciun sprijin financiar din partea statului”, conform unui comunicat al CEO.
Vor finanțare de la BEI
Planul de restructurare proopune reducerea personalului de la 11.000 la 4.500 de salarați în 2026, închiderea a cinci cariere miniere și a unor grupuri pe bază de cărbune. Colosul energetic va mai rămâne cu trei grupuri pe cărbune până în 2026 și și-a propus că construiască două grupuri energetice pe gaze naturale la Turceni și la Ișalnița, precum și a opt parcuri fotovoltaice.
Este de amintit că Ministerul Energiei a transmis marţi la Banca Europeană de Investiţii primele aplicaţii pentru finanţarea din bugetul Fondului pentru Modernizare a nouă proiecte strategice în sectorul energetic, cu un cost de investiţie de peste 693 milioane euro.
Este vorba despre un proiect aparţinând Transelectrica – Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kv d.c. Constanţa Nord – Medgidia Sud; CAPEX total (fără TVA) 22,992 milioane euro, reprezentând integral costuri eligibile, şi opt proiecte aparţinând Complexului Energetic Oltenia, CAPEX total (fără TVA) 670,8 milioane euro, costuri eligibile 469,562 milioane euro.
Proiectele CEO
Cele opt proiecte ale CE Oltenia vizează:
- construirea unui parc fotovoltaic pe halda Bohorelu – UMC Jilt (CAPEX 18,476 milioane euro/costuri eligibile 12,933 milioane euro);
- construirea unui parc fotovoltaic pe halda exterioară cariera Pinoasa – UMC Pinoasa (CAPEX 68,432 milioane euro/costuri eligibile 47,902 milioane euro);
- construirea unui parc fotovoltaic pe halda Rovinari Est (CAPEX 104,090 milioane euro/costuri eligibile 72,863 milioane euro);
- construire unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenuşă şi zgură închise din SE Isalniţa (CAPEX 76,331 milioane euro/costuri eligibile 53,432 milioane euro);
- construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenuşă şi zgură închise din SE Rovinari (CAPEX 73,125 milioane euro/costuri eligibile 51,188 milioane euro);
- construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenuşă şi zgură închise din SE Turceni (CAPEX 100,582 milioane euro/costuri eligibile 70,407 milioane euro);
- construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 1 – Roşia-Rovinari (CAPEX 114,406 milioane euro/costuri eligibile 80,084 milioane euro);
- construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 2 – Roşia – Rovinari (CAPEX 115,358 milioane euro/costuri eligibile 80,75 milioane euro).
