Au început pregătirile pentru pentru a marca evenimentul istoric „Proclamația de la Padeș” în data de 23 ianuarie.
Vor fi organizate expoziții la Muzeul Județean de Istorie din Târgu Jiu, precum și la Padeș, acolo unde a fost reabilitat monumentul și căminul cultural. Monumentul, ridicat în prima jumătate a secolului al XX-lea în așa-numita Câmpie a Soarelui (sau a Libertății), în Munții Vâlcan, este opera arhitectului român State Baloșin.
Primul monument construit pe Câmpia Soarelui de la Padeș în cinstea lui Tudor Vladimirescu a fost un obelisc, de fapt o troiță din lemn, cu însemnarea “Tudor Vladimirescu, 1821-1921”. Troița a fost ridicată de Comitetul Școlar din Padeș, în urma unei întruniri organizate din inițiativa învățătorului Nicolae I. Spineanu, prin care se decidea ca „în ziua de 9 iunie 1921, când se va sărbători centenarul lui Tudor Vladimirescu în județul Gorj, să sărbătorim și în comuna noastră o sută de ani de la moartea marelui Țăran Român…”.
Ulterior, în 1927, sub conducerea aceluiași comitet școlar, localnicii au început demersurile pentru construirea unui monument de piatră. Fondurile au fost strânse prin subscripție publică, învățătorul Nicolae Spineanu făcând apel în acest sens și la Mihai Gușiță din Mehedinți, directorul revistei „Datina”. Monumentul din piatră a fost ridicat prin urmare în amintirea evenimentului istoric dn data de 23 ianuarie 1821, când la Padeș, în Câmpia Soarelui a fost citită Proclamația Revoluției condusă de Tudor Vladimirescu.
Document programatic al Revoluției de la 1821
Proclamația de la Padeș (23 ianuarie S.N. 4 februarie 1821, Padeș) reprezintă un document programatic al mișcării conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din Țara Românească, și care cuprinde o serie de revendicări, printre care erau împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie.
„Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele când îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!
…Ajunge, fraților!
[…]Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noștri și cu noi dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiți. Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara. Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți.
Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat. Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod […], ca să să atingă măcar de un grǎunți, de binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă – precum sunt făgăduiți – numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!”. Fragment din Proclamația de la Padeș, surse: manual de clasa a XII-a , Zoe Petre, editura Corint 2007.
