Au fost alocate fonduri pentru realizarea studiului de fezabilitate necesar proiectului de restaurare a Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtișoara, din județul Gorj.
Este nevoie de servicii de realizare studiu de fezabilitate, expertiză tehnică, expertiză biologică și studii de specialitate (studiu geotehnic cu dezvelire de fundații, studii topo și istorice, documentar fotografic, documentații pt obținere avize și acorduri. Valoarea estimată a contractului este de 830.252 de lei.
„Descriere scurtă: Servicii de realizare studiu de fezabilitate, expertiză tehnică, expertiză biologică și studii de specialitate (studiu geotehnic cu dezvelire de fundații, studii topo și istorice, documentar fotografic, documentații pt obținere avize și acorduri conform certificat urbanism) pt obiectivul de investiție ”Restaurarea și revitalizarea Muzeului arhitecturii populare Curtișoara” (POAT, cod SMIS:146315).”, potrivit Consiliului Județean Gorj, care administrează obiectivul de la Curtișoara prin intermediul Muzeului Județean de Istorie.
Piese valoroase de arhitectură populară
Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara s-a coagulat în jurul unei părţi a domeniului familiei Cornoiu, moştenitoarea culei construită la începutul secolului al XVIII-lea, actualmente cea mai mare şi mai bine păstrată construcţie de acest tip din Oltenia.
Inaugurat în anul 1975 muzeul şi-a îmbogăţit permanent colecţia de patrimoniu constituind un sprijin important pentru cei interesaţi de lumea satului în general şi de cultura populara gorjenească, în special. În acest cadru cele două biserici: prima o ctitorie a Bălașei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, a doua aparţinând familiei Tătărescu, strămutate în anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum şi fântâna Sf. Arhangheli (1896) sunt cele mai bune modele pentru a înţelege relaţia privilegiată a familiilor româneşti.
„Această virtute a înnobilat şi ţăranul care prin ingeniozitatea sa probată de gospodăriile strămutate aici din (secolele XVIII-XX), s-a transformat în izvor al inspiraţiei brâncuşiene. Toate acestea, şoapta frunzelor arborilor seculari sau murmurul unui izvor şi multe altele transforma vizitatorul din simplu observator în participant la ceea ce se poate numi: viata satului. şerpuieşte către Valea Jiului, comună bogată, care îşi află numele în negura evului mediu, fiind probabil reşedinţa unei autorităţi locale, găzduieşte în zilele noastre Muzeul arhitecturii populare din Gorj”, potrvit Muzeului Județean Gorj.
După finalizarea studiului de fezablitate și a tuturor documentațiilor este pregătită o finanțare de 12 milioane de euro fonduri europene pentru proiectul de restaurare propriu-zisă. Muzeul se va extinde, obiectivele vor fi restaurate și vor fi amenajate și zone pentru turiști, astfel încât totul să fie pus mai bine în valoare.
