-1.1 C
Craiova
luni, 23 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalGorjZeci de monumente istorice din Gorj au nevoie urgentă de restaurare

Zeci de monumente istorice din Gorj au nevoie urgentă de restaurare

Zeci de monumente istorice din Gorj au nevoie urgentă de reparații.

Potrivit Direcției pentru Cultură Gorj, judeţul are înscrise un număr de 503 poziţii, respectiv 87 de situri arheologice, 364 monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local – dintre care un număr de 61 de poziții pentru monumente istorice de valoare naţională şi universală – grupa “A”, 24 de monumente de for public și 28 de monumente memoriale. În plus, în evidenţele autorităţilor publice locale mai sunt înregistrate 201 de monumente de for public.

În urma monitorizării monumentelor istorice de arhitectură s-a constatat că monumentele de arhitectură din lemn, predominant biserici, au nevoi diferite faţă de restul obiectivelor care sunt executate din cărămidă. Astfel multe dintre ele au nevoie de lucrări de restaurare-consolidare, restaurări ale picturii, refacerea tencuielilor exterioare sau acoperiş deteriorat. La toate acestea se adaugă acele biserici din lemn al căror acoperiş este realizat din tablă sau ţiglă, materiale improprii pentru valoarea lor arhitecturală şi incompatibile cu calitatea de monument istoric a acestora.

57 de monumente au situația gravă

Situaţia cea mai gravă se întâlneşte la un număr de 57 obiective care ar necesita neapărat lucrări de restaurare. Multe sunt degradate. „Exemplele sunt deja celebre, au apărut şi în presă, însă nu s-au găsit fonduri pentru restaurarea lor, chiar dacă s-a rezolvat la unele problema proiectării –Casa Moangă-Pleşoianu de la Săcelu, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu, com. Slivileşti, Biserica de lemn Sf. Gheorghe Pişteştii din Vale, com. Bălăneşti, Biserica Sf. Nicolae de la Fărcăşeşti-Aninoasa, Casa din Brăneşti, Biserica Sf. Nicolae din Ansamblul Glogoveanu, com. Glogova, Casa Cepleanu de la Ceplea, Biserica de lemn Sf. Nicolae din Polovragi, Cula de la Groşerea.

Faţă de cele prezentate mai sus considerăm că se impun unele măsuri care cad în seama autorităţilor publice locale pentru care legile de protejare a patrimoniului stabilesc responsabilităţi clare:

  • Semnalizarea monumentelor istorice aşa cum prevede Legea 422/2001, completată cu Legea 259/2006, conform modelului din Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2237/2004, publicat în MO 220/16.03.2005…
  • Elaborarea de documentaţii de urbanism conforme realităţii din teren….
  • Elaborarea de documentaţii de urbanism pentru zonele protejate.
  • Planurile Urbanistice Zonale – Zone Protejate sunt o condiţie absolut necesară pentru realizarea unei politici coerente de protejare a patrimoniului construit”, conform unui raport întocmit de Direcția pentru Cultură Gorj.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS