Panica, prima reacţie în cazul unui cutremur, se poate dovedi o greșeală de nereparat. Cel mai bine ar fi să ne adăpostim sub un toc de uşă sau sub o masă, spun specialiştii. În teorie, sună simplu şi clar. În practică, însă, oamenii tind să acţioneze haotic şi să facă greşeli.
Psihologul Mădălina Stanca, de la Cabinetul de Psihologie din cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu, spune că „impactul psihologic asupra oamenilor este unul evident, din cauza trăirii șocului neprevăzut. Marea teamă care rulează acum este provocată și de expunerile și scenariile despre noile replici care pot apărea, despre posibilitatea apariției unui cutremur mult mai agresiv”.
„Frica este contagioasă și știm că poate provoca reacții care nu sunt bune“
„Frica este contagioasă și știm că poate provoca reacții care nu sunt bune. Sfatul meu este să nu lăsăm frica să preia controlul, pentru că o astfel de stare ne poate împiedica să acționăm, ne blochează, clar ne poate afecta discernământul. Este cunoscut faptul că una dintre cele mai mari frici ale oamneilor este cea de cutremure.
Este de-a dreptul terifiant să trăiești o astfel de experiență, este firesc să avem reacții insolite, însă trebuie să avem stăpânire de sine, să acționăm conștient și prezent. Dacă lăsăm frica să preia controlul, intrăm într-o stare care ne împiedică să gândim și ne blochează discernământul. O atitudine corectă ar fi trăirea în prezent, pentru că nu putem preconiza calamitatea și nu trebuie să generalizăm contextele din istoricul seismic sau să ne asociem cu persoanele care au suferit pierderi considerabile la alte seisme din trecut.
Viața însăși este o confruntare cu riscuri permanente și suntem programați, ca să zic așa, să fim pregătiți și să facem față oricărei provocări, cu, condiția să nu lăsăm frica să ne anestezieze!”, a spus Mădălina Stanca, psiholog al SJU Târgu-Jiu.
„Trăirile în context de panică prelungită și expunerea la stres pot genera deprimare și anxietate”
Psihologul atrage atenția că „trăirile în context de panică prelungită și expunerea la stres pot genera deprimare și anxietate”.
„Este normal să te simți îngrijorat, însă este important să fii conștient că poți gestiona orice situație de criză, indiferent cât de gravă este situația. Păstrarea unui echilibru emoțional prin autoasigurare și optimism. Să nu reacționăm impulsiv. În caz de anxietate, este bine să ne amintim să respirăm, respirația lentă și profundă este una dintre cele mai rapide şi eficiente metode de a-ţi reduce frica în orice moment.
Prin respiraţie controlezi anxietatea la nivel fiziologic. Trebuie să facem o mică pauză între inspiraţie şi expiraţie, ţinându-ne respiraţia pentru câteva clipe. A lua o gură de aer într-un moment de stres sau de panică este extrem de util. Repetă în mod conștient acest procedeu și va deveni astfel un obicei şi o modalitate foarte la îndemână de a gestiona anxietatea. (…)
Ca în orice situație de criză sau deosebită, adulții trebuie să ofere informațiile de bază copiilor: să le spună ce este un cutremur, ce reacții emoționale putem trăi în acest context, că le poate bătea inima mai tare, că le poate fi frică, că poate le va veni să țipe, să plângă, dar important este să urmăm regulile specifice acestei situații de criză, să ne adăpostim, să ne protejăm etc”, a transmis psihologul Mădălina Stanca.
