Peștera Polovragi este cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Gorj, conform numărul de bilete vândute. Conform primarului din Polovragi, Gheorghe Epure, în anul trecut au fost înregistrați peste 70.000 de vizitatori cu o medie de încasări în perioadele de vârf de 25.000 de lei pe zi. Peștera Polovragi se poate vizita zilnic în intervalul orar 09:00-19:00 (de luni până duminică).
Prețul unui bilet este de 10 lei pentru elevi și studenți și 20 de lei pentru adulți. Faptul că este deschisă zilnic face ca peștera să fie un magnet pentru turiștii din zonă, din țară și din străinătate. Galeriile vizitabile se întind pe o lungime de 800 de metri. Se estimează însă că totalul galeriilor este de peste 10 kilometri.
În Peșteră se află și o mare colonie de lilieci, cu peste 300 de exemplare. Peștera a fost preluată de Primăria Polovragi de la Muzeul Județean Gorj în anul 2019. A fost îmbunătățit iluminatul interior și a fost obținută finanțarea pentru completarea iluminatului exterior, nu numai în zona peșterii, ci și în zona Cheilor Oltețului.
Legături cu civilizația dacică și Zamolxe
Peștera Polovragi se găsește în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 m, pe teritoriul comunei Polovragi între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj, Oltenia, România. Peștera Polovragi este cunoscută datorită asocierii cu Zamolxe, liderul spiritual al geto-dacilor, despre care se spune că a locuit în această peștera.
O piatră în formă de tron este denumită astăzi scaunul lui Zamolxe, fiind marcată și delimitată de restul reliefului peșterii. Din aceeași categorie face parte și Cuptorul dacic, un element ce se remarcă cu ușurință în Peștera Polovragi, datorită formei sale atât de asemănătoare cuptoarelor rudimentare din acea perioadă. „Fiecare porțiune a peșterii, pe segmente de circa 200-300 de metri, ne prezintă și alte elemente care au rămas în instorie sub un anumit nume. Pe lângă Cuptorul Dacic și Tronul lui Zamolxe, pot fi observate Camera Albă, Culoarul Stâlpilor, Culoarul Sufocant sau Tavanul însângerat.
Colonie de circa 300 de lilieci
Firește, că orice altă peștera și aici vom întâlni lilieci, numai că în cadrul acestei galerii speologice se poate observă o colonie de circa 300 de lilieci din Ordinul Microchiroptera “potcoavă” (denumiți așa datorită formei lor). Din tavanul peșterii se preling picături de apă, prezentate deseori că fiind lacrimile lui Zamolxe.
Acest lucru se datorează credinței populare care spune că Zamolxe a fost un războinic care își motiva poporul să lupte împotriva cotropitorilor, fiind prezentat că un personaj legat de glie, că protector și iubitor de pământurile strămoșești. Pe tot parcursul vizitării peșterii pot fi observate schimbări ale reliefului, mai ales în ceea ce privește trecerea de la stalagmite la domuri, de la ape adânci la acumulări relativ rare de apă, iar lista poate continuă.
Peștera Polovragi este un edificiu în care pot fi văzute elemente speciale și unice, pe care nu le poți vedea în nicio altă peștera din România. Pentru că este grevată de trecut istoric, dar și spiritual, Peștera Polovragi a devenit în timp foarte cunoscută publicului”, conform paginii de prezentare a Peșterii Polovragi.
Parcare de 3,5 milioane de lei lângă Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea Polovragi va beneficia din acest an de o parcare de câteva sute de locuri. Obiectivul va fi realizat în apropierea lăcașului de cult, pe o suprafață de 6.250 de metri pătrați de teren. Vor fi 4 bariere cu cartelă. Potrivit autorităților locale din Polovragi, parcarea va putea fi folosită și de către localnicii care vin la slujbele oficiate la Biserica Mănăstirii, cu ocazia marilor sărbători de peste an. Astfel, un localnic va avea dreptul la patru parcări gratuite în decursul unui an pentru a putea merge la slujbele de Crăciun, Paște și la alte mari sărbători. În momentul de față, este în derulare licitația pentru stabilirea constructorului. Conform reprezentanților Primăriei Polovragi, au fost depuse cinci oferte. A fost selectată o firmă și totul este în faza clarificărilor. Constructorul va începe lucrările în această primăvară.
Citește și: 203 ani de la Proclamația de la Padeș
