Autoritățile din Gorj nu au reușit la aproape un an de la cutremurul de 5,7 grade pe scara Richter să reabiliteze cea mai importantă clădire din Târgu Jiu și Gorj. Aceasta este clădirea Palatului Administrativ în care funcționează încă:
- Instituția Prefectului,
- Consiliul Județean Gorj,
- Serviciul Pașapoarte,
- Serviciul Permise Auto,
- Direcția pentru Agricultură,
- Direcția de Statistică,
- Protecția Consumatorilor și altele.
În Gorj s-au produs după 13 februarie 2023 peste 2.500 de seisme de diferite magnitudini. Cele mai mari au fost de 5,2 și 5,7 produse în luna februarie 2023 în zona de nord a județului Gorj, în apropiere de municipiul Târgu Jiu. Au fost afectate sute de locuințe, unități de învățământ și instituții publice.
Singura clădire lăsată, deocamdată de izbeliște este Instituția Prefectului, aflată în administrarea MAI. Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, a declarat că nu s-a făcut aproape nimic în ultima jumătate de an pentru clădirea afectată de seisme. „Cade tencuiala pe noi. Nu e depus nimic la CNI. Avem și o problemă cu comodatul. Nu e nimic rezolvat la un an de la cutremur. Nu este un proiect realizat. Totul este blocat.”, a declarat Cosmin Popescu, șeful Consiliului Județean Gorj.
Măsurile de austeritate au blocat finanțarea
Pe de altă parte, prefectul județului Gorj, Iulian Popescu, a declarat că finanțarea pentru expertiza DALI și Studiul de Fezabilitate a fost blocată anul trecut de măsurile de austeritate. Autoritățile au fost la un pas să semneze contractul, dar au fost introduse măsurile de austeritate.
„Era contract pentru a fi semnat anul trecut pentru DALI și SF, dar a venit Ordonanța cu măsurile de austeritate și nu s-a mai semnat nimic. Acesta este motivul pentru care nu s-a mai făcut nimic. Mă voi deplasa la București pentru a vedea când va fi semnat contractul și se va trece la expertize. Doar așa se poate face o evaluare, să știm de ce sume avem nevoie. Se va face expertiza DALi și Studiul de Fezabilitate. De acolo o să rezulte niște sume necesare pentru reabilitare”, a menționat Iulian Popescu, prefectul județului Gorj.
Un an de la cutremurele puternice
Potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului, sistemul de tip dublet seismic, înregistrat în zilele de 13 și 14 februarie 2023 în județul Gorj, reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când există monitorizare seismică în această regiune. Cutremurele cu magnitudini 5.2 și 5.7 ML au fost resimțite cu intensitățile V-VI pe scara Mercalli în zona epicentrală şi au produs avarii minore şi moderate.
„Energia eliberată de cutremure este convertită în unde seismice ce se propagă la suprafața Pământului, iar cantitatea de energie eliberată este proporțională cu magnitudinea lor. O creștere cu o unitate a magnitudinii înseamnă o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. Un cutremur cu anumită magnitudine poate fi echivalentă cu explozia subterană a unei anumite cantități de trinitrotoluen (TNT) sau a unei bombe nucleare. Energia unui cutremur se poate calcula folosind megatone de TNT ca unitate de energie. Bomba atomică de la Hiroshima a eliberat o cantitate de energie similară unui cutremur de magnitudine Mw=6.”, potrivit unui raport al INFP.
De ce atâtea cutremure
Conform raportului, aceste cutremure au fost de natură tectonică, seismicitatea din această zonă, fiind cauzate de tensiunile acumulate la contactul dintre Platforma Moesică și orogenul Carpaților Meridionali. Soluțiile planelor de falie sugerează că aceste șocuri sunt de tip faliere normală și sunt produse de falii orientate NE-SV.
Sectorul sudic al Carpaților Meridionali constă din mai multe blocuri tectonice mai mici, comparativ cu cel nordic, la nivelul crustei fiind mai multe sisteme de falii cu orientarea determinată de lanțul muntos. Conform studiilor, cutremurele moderate din anii 1912 și 1963 au avut loc în Bazinul Hațegului, în intersecția faliilor FSC-SHB-ZFR-Fcio.
Numărul mare de replici înregistrate după cutremurele moderate din Gorj se datorează dezvoltării Rețelei Seismice Naționale, care a permis o înregistrare și o detectare mai precisă a cutremurelor și microcutremurelor. Cu siguranță că și cutremurele moderate din trecut au fost urmate de multiple replici, dar acestea nu au fost înregistrate anterior din cauza absenței instrumentelor de măsură și a nivelului de înțelegere a fenomenului seismic, se mai menționează în raportul INFP.
Citește și: Explozie la Judecătoria Motru
