Este scandal la Peștișani, satul Gureni, județul Gorj, unde o viitoare carieră de calcar ar putea lăsa localitatea fără un munte. Pe de o parte sunt autoritățile locale, reprezentanții investitorului și unii localnici care vor locuri de muncă, iar pe de altă parte cei mai mulți localnici din satul Gureni, unde ar trebui să fie deschisă cariera de piatră. Întreaga zonă face parte din situl Natura 2000.
Firma Explocarb a obținut în luna septembrie 2022 un Acord de mediu, favorabil exploatării calcarului. Suprafața autorizată este de 3 hectare, deși Explocarb are licență din partea ANRM pentru un total de 18 hectare. Exploatarea calcarului în zonă ar echivala cu dispariția unui munte. Piatra va fi transportată la Frâncești, un alt sat al comunei Peștișani.
„Având în vedere gradul foarte avansat de fisurare a calcarelor, derocarea rocii din masiv se va face cu ajutorul cupei excavatorului. Încărcarea pietrei derocate se face cu excavatorul și/sau cu autoîncarcatorul frontal, în autobasculantă de 25 t, care o va transporta la stația de prelucrare de la Frâncești.
Perimetrul de exploatare se află situat în interiorul ariei naturale protejate Nordul Gorjului de Vest
Transportul materialului derocat se va face numai cu basculanta acoperită cu prelată, în scopul evitării emisiilor de praf, ca urmare a vibrațiilor transmise de utilaje… Perimetrul de exploatare se află situat în interiorul ariei naturale protejate Nordul Gorjului de Vest, iar cea mai apropiată locuință din localitatea Gureni este la o distanta de aproximativ 250 m. (…)
Alegerea altui amplasament pentru derularea investiției nu este posibilă, contextul geologic fiind favorabil în special aici pentru exploatarea acestui calcar, cu continut mare de CaCO3.
Alte ocurente de calcare similare apar mult mai în interiorul sitului Natura 2000 și astfel, impactul exploatării asupra biodiversității este mai mare…Zona în care se afla amplasamentul este antropizata și, chiar daca proiectul nu ar fi implementat, există un impact asupra biodiversitatii”, conform datelor din Acrodul de Mediu, prezentate de hotnews.ro.
Obligațiile investitorului
Agenția pentru Protecția Mediului Gorj obligă investitorul ca lucrările să fie desfășurate numai în perimetrul avizat. De asemenea, va trebui să fie redusă poluarea fonică, folosirea de utilaje performante și să nu fie afectată calitatea aerului prin emisii de praf, precum și speciile din habitat.
Ulterior, zona va trebui să fie ecologizată. Localnicii nu cred cele promise de autorități și s-au reunit într-o asociație. Au deschis în instanță trei acțiuni: una de suspendare a Acordului de Mediu, alta de anulare a Acordului de Mediu și a treia de anulare a autorizației de construire.
Procesele au fost intentate de Fundația „Valea Bistriței” împotriva Explocarb SRL, Agenției de Protecția Mediului Gorj și Administrației Bazinală de Apă Jiu. Minodora Păsărilă, reprezentanta localnicilor, care sunt împotriva proiectului, spune că va apela inclusiv la greva foamei pentru a bloca investiția.
Primarul din Peștișani susține că toate autorizațiile au fost emise în baza unor acte legale
Primarul din Peștișani, Cosmin Pigui, susține că toate autorizațiile au fost emise în baza unor acte legale și că investiția va aduce bani la bugetul local și vor fi create locuri de muncă. „Dar investitorul nu a început nimic până acum. Deci, repet, oricând Primăria comunei Peștișani sau Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu și alte instituții, în condițiile în care acesta ar încălca condițiile de mediu și ar deranja chiar și viața cetățenilor din respectivul sat, noi am închide, conform legii, acea carieră”, a explicat primarul pentru hotnews.ro.
Localnicii au cerut în instanță suspendarea Acordului de mediu
Edilul admite faptul că un munte va fi ras, dar comuna nu ar fi afectată însă din punct de vedere turistic. Localnicii au cerut în instanță suspendarea Acordului de mediu. În 2022 Tribunalul București le-a dat dreptate sătenilor, însă la recurs s-a dispus rejudecarea cauzei. La rejudecare, pe 7 martie 2024, Tribunalul București a respins cererea de anulare a Acordului de Mediu, însă cetățenii pot face recurs. În instanță mai sunt două dosare, privind anularea Acordului de Mediu, respectiv a autorizației de construire.
Sat atestat din secolul al XVI-lea
Satul Gureni este cunoscut din secolul al XVI-lea, când Vladislav al III-lea, la 10 iunie 1525 întărea lui Dragomir şi cetei sale din Gureni muntele Gemenii şi viile din Gureni. „Dacă mergi la Gureni şi te uiţi spre nord, ţi se pare că stau să cadă crestele munţilor. Datorită masivităţii şi altitudinii mari, trecătorile peste ei sunt rare. Cea mai importantă şi frecvent folosită a fost Pasul Vâlcan (1.620 m), ce asigură trecerea din nordul Olteniei spre Transilvania.
În partea de sud se află o mare depresiune cu un teritoriu străbătut de pâraie limpezi cu apă care curge aproape în tot timpul anului: Tismana, Bistriţa, Jaleşul, Râuşorul, Bâlta etc. Din punct de vedere hidrologic, zona este străbătută de o reţea de râuri şi numeroase izvoare. Acestea au determinat ca pânza freatică a apelor să se afle la 4-5 metri adâncime.”, conform Monografiei comunei Peștișani, vol. I, Constantin Codiță, Vasile Arimia și Moise Bojincă.
Citeşte şi: 106 polițiști, avansați în grad la IPJ Gorj
