În luna septembrie a acestui an, vișinii din livezile din Gorj au înflorit neașteptat, luând prin surprindere fermierii și localnicii.
Acest fenomen atipic, întâlnit și la alți pomi fructiferi, este caracteristic primăverii, dar, în mod surprinzător, a avut loc acum în toamnă. Un astfel de comportament neobișnuit ar putea fi corelat cu schimbările climatice și încălzirea globală. În mod normal, pomii fructiferi precum vișinii, cireșii sau prunii urmează un ciclu bine stabilit, înflorind primăvara, dezvoltând fructe vara și intrând într-o fază de repaus vegetativ toamna și iarna. Înflorirea din septembrie poate fi rezultatul unei combinații de factori legați de modificările climatice.
Conform specialiștilor, încălzirea globală, cauzată de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, poate induce schimbări semnificative în tiparele meteorologice. Una dintre aceste schimbări este apariția unor perioade neobișnuit de calde în lunile care ar trebui să fie mai reci. Astfel, pomii, sensibili la variațiile de temperatură, pot fi „păcăliți” de aceste fluctuații, percepând condițiile drept prielnice pentru o nouă înflorire. În plus, verile secetoase și oscilațiile bruște de temperatură contribuie la stresul pomilor, care, ca răspuns, pot declanșa o a doua înflorire, încercând să se reproducă, chiar dacă nu este momentul optim.
Înflorire târzie
Deși acest fenomen de înflorire târzie poate părea spectaculos, nu este benefic pentru pomi. Înflorirea din septembrie consumă resursele energetice ale pomilor, lăsându-i mai vulnerabili la temperaturile scăzute din iarnă. Florile apărute acum nu au suficient timp să formeze fructe până la venirea frigului. Acest lucru poate afecta negativ productivitatea pomului în sezonul următor.
O toamnă neobișnuit de caldă, urmată de o iarnă severă, poate dăuna grav mugurilor de fructificare formați în timpul verii, punând în pericol recolta de anul viitor. Înflorirea vișinilor din livezile din Gorj în luna septembrie este un semnal clar al schimbărilor climatice și al impactului încălzirii globale asupra naturii. Deși acest fenomen poate părea inofensiv sau chiar interesant, consecințele pe termen lung asupra ecosistemului și agriculturii pot fi negative. Pe măsură ce fenomenele meteorologice extreme și fluctuațiile climatice devin tot mai frecvente, plantele și animalele sunt forțate să se adapteze în moduri imprevizibile, adesea cu costuri ecologice semnificative.
Citește și: Consultanță de 100.000 de lei pentru digitalizarea DSP Gorj
