Peștera Polovragi din Gorj va beneficia din acest an de un nou sistem de iluminat și de holograme de prezentare a obiectivelor din interior.
Sistemul de iluminat va avea diferite culori pentru a limita dezvoltarea microorganismelor pe stalactite și stalagmite. De asemenea, lumina se va activa la mișcare, pe bază de senzori, pentru a exista iluminat doar cât va fi nevoie. Tot în prezența vizitatorilor se vor active holograme de prezentare a obiectivelor din interiorul Peșterii Polovragi. Hologramele vor fi compuse din voce și text. În același timp se are în vedere și un nou traseu pentru peșterea cea mai vizitată din județul Gorj. Peștera are peste 10 kilometri de galerii, însă amenajat pentru vizitare este un traseu de maximum 800 de metri. În interior au fost montate în ultimii ani podețe din lemn, pentru ca turilștii să traverseze în condiții de siguranță zonele unde se acumulează apă.
Galerii amenajate pe 800 de metri
Galeriile vizitabile se întind pe o lungime de 800 de metri. Se estimează însă că totalul galeriilor este de peste 10 kilometri. În Peșteră se află și o mare colonie de lilieci, cu peste 300 de exemplare. Peștera a fost preluată de Primăria Polovragi de la Muzeul Județean Gorj în anul 2019.
A fost îmbunătățit iluminatul interior și a fost obținută finanțarea pentru completarea iluminatului exterior, nu numai în zona peșterii, ci și în zona Cheilor Oltețului. Peștera Polovragi se găsește în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 m, pe teritoriul comunei Polovragi între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj, Oltenia, România.
Peștera Polovragi este cunoscută datorită asocierii cu Zamolxe, liderul spiritual al geto-dacilor, despre care se spune că a locuit în această peștera. O piatră în formă de tron este denumită astăzi scaunul lui Zamolxe, fiind marcată și delimitată de restul reliefului peșterii.
Cuptorul dacic
Din aceeași categorie face parte și Cuptorul dacic, un element ce se remarcă cu ușurință în Peștera Polovragi, datorită formei sale atât de asemănătoare cuptoarelor rudimentare din acea perioadă. „Fiecare porțiune a peșterii, pe segmente de circa 200-300 de metri, ne prezintă și alte elemente care au rămas în instorie sub un anumit nume. Pe lângă Cuptorul Dacic și Tronul lui Zamolxe, pot fi observate Camera Albă, Culoarul Stâlpilor, Culoarul Sufocant sau Tavanul însângerat.
Firește, că orice altă peștera și aici vom întâlni lilieci, numai că în cadrul acestei galerii speologice se poate observă o colonie de circa 300 de lilieci din Ordinul Microchiroptera “potcoavă” (denumiți așa datorită formei lor). Din tavanul peșterii se preling picături de apă, prezentate deseori că fiind lacrimile lui Zamolxe.
Acest lucru se datorează credinței populare care spune că Zamolxe a fost un războinic care își motiva poporul să lupte împotriva cotropitorilor, fiind prezentat că un personaj legat de glie, că protector și iubitor de pământurile strămoșești. Pe tot parcursul vizitării peșterii pot fi observate schimbări ale reliefului, mai ales în ceea ce privește trecerea de la stalagmite la domuri, de la ape adânci la acumulări relativ rare de apă, iar lista poate continuă. Peștera Polovragi este un edificiu în care pot fi văzute elemente speciale și unice, pe care nu le poți vedea în nicio altă peștera din România. Pentru că este grevată de trecut istoric, dar și spiritual, Peștera Polovragi a devenit în timp foarte cunoscută publicului”, conform paginii de prezentare a Peșterii Polovragi.
Traseu de via ferrata în Cheile Oltețului
De asemenea, un traseu de via ferrata va fi amenajat în Cheile Oltețului, comuna Polovragi. Autoritățile locale au contactat deja specialiștii care au realizat traseele de la Baia de Fier și hamacele din acolo. Momentan, discuția este pentru un traseu de via ferrata, amenajat după toate standardele. Finanțarea va fi asigurată cu fonduri europene. Deocamdată, nu a fost identificată o zonă în care să fie montate și hamace, având în vedere distanța mare dintre creste și geografia locală.
Cheile Oltețului și Peștera Polovragi alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip mixt). Aria naturală se află pe cursul râului Olteț, pe un segment situat la granița dintre Munții Parâng și Munții Căpățânii, în extremitatea nord-estică a județului Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Polovragi. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată.
În anul 2010, Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, au demarat proiectul european „Măsuri de management privind conservarea biodiversității și conștientizarea publică a ariei naturale protejate Cheile Oltețului”.
Proiectul a avut drept scop conservarea, protejarea și creșterea biodiversității ariei naturale protejate Cheile Oltețului. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară – Nordul Gorjului de Est și reprezintă o zonă carstică (cheiuri și grote) săpate în calcare jurasice de apele Oltețului; cu o gamă diversă de floră și faună specifică Carpaților Meridionali.
Panouri cu coduri QR la obiectivele turistice
Primăria Polovragi va instala panouri cu coduri QR la principalele obiective turistice din localitate. Proiectul are scopul de a oferi turiștilor informații despre locurile vizitate prin scanarea codurilor. Printre obiectivele incluse se numără Peștera Polovragi, Mănăstirea Polovragi, Tabăra de Sculptură, Cheile Oltețului și Crucea lui Ursache.
Comuna Polovragi este cunoscută pentru patrimoniul său etnografic și istoric. Printre ocupațiile tradiționale din zonă se numără pomicultura, creșterea animalelor, arta populară (cusături, țesături, sculptură și cioplitură în lemn, împletituri), precum și exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor rămâne o activitate importantă. De asemenea, localitatea este situată într-o regiune cu o densitate ridicată de mănăstiri, multe dintre acestea aflându-se în apropiere.
Citește și: Minerii din CEO nu primesc de ani de zile alimentația de protecție
