Pe 14 februarie 2023, județul Gorj a fost afectat de un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter, un eveniment seismic fără precedent în istoria recentă a regiunii.
Seismul a avut un impact semnificativ asupra locuitorilor și infrastructurii locale, generând panică și modificând statisticile Institutului Național de Fizică a Pământului. În special, municipiul Târgu Jiu și localitățile învecinate au resimțit puternic efectele cutremurului. Zona de nord a județului Gorj a fost zguduită timp de câteva zeci de secunde, determinând locuitorii să iasă în stradă. În urma seismului, sute de clădiri au suferit avarii, cele mai afectate fiind construcțiile vechi, care au rămas cu zidurile crăpate. Printre localitățile cu pagube semnificative se numără Târgu Jiu, Runcu, Arcani, Peștișani și Tismana.
Pagube materiale și impact asupra infrastructurii
În Târgu Jiu, mai multe instituții publice au fost afectate. La sediul Primăriei, cutremurul a dus la prăbușirea coșurilor de fum, iar la Prefectura Gorj, pereții au suferit fisuri considerabile. Unele unități de învățământ au fost grav afectate, ceea ce a impus închiderea lor.
De exemplu, o grădiniță situată pe strada Siret a fost închisă imediat după seism și nu a fost redeschisă nici până în prezent. Școala din Arcani a devenit improprie pentru desfășurarea activităților educaționale, iar etajul întâi al Liceului din Tismana a fost grav avariat. În mediul privat, numeroase locuințe și spații comerciale au suferit daune. Mai multe apartamente și case au avut pereți crăpați, iar în unele magazine, produsele s-au prăbușit de pe rafturi. De asemenea, lăcașuri de cult din partea de nord a județului Gorj au fost afectate, necesitând lucrări de consolidare.
Urmările cutremurului și situația actuală
În lunile care au urmat seismului, locuitorii din Târgu Jiu și din împrejurimi au trăit sub amenințarea replicilor, dintre care multe au avut intensitate redusă, dar au contribuit la menținerea unui climat de nesiguranță. Deși au trecut doi ani de la producerea evenimentului, unele clădiri afectate nu au fost încă reabilitate. Prefectura Gorj, de exemplu, nu a fost consolidată, iar o serie de instituții publice continuă să funcționeze în sedii provizorii. Cutremurul din 14 februarie 2023 rămâne unul dintre cele mai semnificative evenimente seismice din istoria județului Gorj, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii și necesitatea unor măsuri de consolidare a clădirilor expuse riscului seismic.
Explicațiile INFP
Potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului, sistemul de tip dublet seismic, înregistrat în zilele de 13 și 14 februarie 2023 în județul Gorj, reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când există monitorizare seismică în această regiune. Cutremurele cu magnitudini 5.2 și 5.7 ML au fost resimțite cu intensitățile V-VI pe scara Mercalli în zona epicentrală şi au produs avarii minore şi moderate.
„Energia eliberată de cutremure este convertită în unde seismice ce se propagă la suprafața Pământului, iar cantitatea de energie eliberată este proporțională cu magnitudinea lor. O creștere cu o unitate a magnitudinii înseamnă o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. Un cutremur cu anumită magnitudine poate fi echivalentă cu explozia subterană a unei anumite cantități de trinitrotoluen (TNT) sau a unei bombe nucleare. Energia unui cutremur se poate calcula folosind megatone de TNT ca unitate de energie. Bomba atomică de la Hiroshima a eliberat o cantitate de energie similară unui cutremur de magnitudine Mw=6.”, potrivit unui raport al INFP.
Conform raportului, aceste cutremure au fost de natură tectonică, seismicitatea din această zonă, fiind cauzate de tensiunile acumulate la contactul dintre Platforma Moesică și orogenul Carpaților Meridionali.
Citește și: Ambulanța pentru animale, disponibilă și în județul Gorj
