În județul Olt, AJOFM a reușit să aducă peste 1.000 locuri de muncă, la Slatina și Caracal, pentru șomerii interesați de un nou job, oferta depășind cu mult cererea. Angajatorii au plecat dezamăgiți.
Deși nu a fost chiar o surpriză pentru angajatorii care s-au prezentat la Bursa locurilor de muncă de la Slatina, organizată vineri, 12 aprilie, dezinteresul manifestat de persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă a fost peste așteptări. Pentru cele 966 locuri de muncă vacante au fost chemați toți șomerii indemnizați, plus cei neindemnizați și persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care nu figurează în baza de date a AJOFM, la finalul acțiunii reprezentanții AJOFM anunțând că au participat 789 persoane, 368 fiind selectate în vederea încadrării. La ora deschiderii bursei, 09.00, în fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina era deja aglomerație. Cei mai mulți, veniți de peste tot din județ, șomeri indemnizați, dar și beneficiari de ajutor social pe care legea îi obligă, la fiecare jumătate de an, să-și reînnoiască documentele ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, au avut un singur scop: să ajungă la masa unde li se pune viza pe carnetul de șomer, în baza căreia pot ridica în continuare ajutorul de șomaj.
A fost o adevărată îmbulzeală la intrare, organizatorii permițând accesul în foaierul casei de Cultură a Sindicatelor în grupuri restrânse, de câte 30 de persoane. Traseul a fost aproape identic pentru cei care se grăbeau să prindă autobuzul înapoi spre casă: glonț spre standul unde se pune viza.
Angajatorii, aflați la mese poziționate de-o parte și de alta a încăperii, au zâmbit la început văzând îmbulzeala, însă au rămas până la final cu un gust amar. Deși, unii dintre ei au venit cu oferte de zeci de locuri de muncă, au așteptat aproape două ore fără să noteze măcar un nume al vreunei persoane interesate pe listă.
Cei care au făcut o coadă mare la standul pentru vize n-au părut în niciun fel deranjați de privirile dezaprobatoare. „Ne-au spus de acolo, din față, să venim aici“, au motivat atunci când au fost întrebați dacă au consultat oferta angajatorilor și dacă au găsit ceva ce li s-ar potrivi.
„Nu contează câți ani am. Aș munci până la 100 de ani, mă simt în putere“
Printre puținii șomeri cu chef de muncă s-au remarcat cei aflați în prag de pensie. Unii trec an de an prin perioada de șomaj, lucrează în construcții, iar pe timp de iarnă, pentru că nu au lucrări, angajatorii îi concediază, pentru a-i reangaja în primăvară. Alții au avut neșansa restrângerii de activitate. Printre ei, un bărbat dintr-o comună aflată la zeci de kilometri de Slatina, mai apropiată de județul vecin, Vâlcea. „Nu contează câți ani am, mă simt în putere, aș munci până la 100 de ani. Nu există că am 60 de ani și nu mai pot munci, doar că am văzut un singur post de strungar. Nu pot să vin atâția kilometri“, a explicat bărbatul. În fața lui se afla o doamnă care spunea că problemele de familie au obligat-o să se întoarcă în România, după 8 ani munciți în Italia. De două luni a intrat în restrângere de activitate, are un ajutor de șomaj de 500 lei, în condițiile în care în Italia ar fi avut o indemnizație de 600 euro.
Angajatorii sunt sensibili la astfel de probleme, însă, pe de altă parte, spun că cel mai des se confruntă cu lipsa chefului de muncă al șomerilor, în special al celor tineri. „Avem patru pe listă, dar asta pentru că i-am tras noi de mânecă, fiind aici, lângă masa asta cu viza. Unul singur cred că era cu adevărat interesat, ne-a lăsat și carnetul de șomer“, a spus administratorul unei firme de construcții care le dă angajaților săi, în program de 8 ore, cu sâmbătă și duminică liber, peste 2.000 lei net, cât îl obligă legislația.
La câteva mese distanță, un alt domn, administratorul unei firme de confecții metalice, are aceeași problemă. Nu găsește personal calificat, însă nici măcar necalificați dornici să învețe, deși salariul net ajunge la 2.400 lei. „Calificați nu mai sunt. Strungari nu mai găsim, frezori nu mai găsim, sudori nu mai găsim… Este o lipsă totală. Pleacă în străinătate. Eu am angajat foarte mulți necalificați și i-am calificat la locul de muncă“, spune administratorul.
Nimic și la o altă firmă de construcții, zero interes la o alta de service instalații frigorifice, la fel la o firmă de construcții… Au fost chiar angajatori care au plecat după primele 10 minute, considerând că „filmul ăsta l-am mai văzut“.
Mulți patroni deja caută soluții peste hotare, iar domeniile de activitate pentru care se aduc muncitori din spațiul extracomunitar se diversifică de la o zi la alta. Reprezentantul unei firme de confecții explică și care sunt avantajele, dar și ce i-a făcut să recurgă la o astfel de soluție.
„Noi avem nepalezi, cam 10% din numărul total de angajați. Pe ei te poți baza, îți faci o formație, poți să-i și plătești mai mult, dar te bazezi pe ei, în permanență îi ai acolo. Ai noștri știți cum sunt: dacă astăzi s-au supărat, își caută în altă parte. Și tu nu ai cu ce să-ți onorezi comanda. Tu, ca angajator, ai comenzi de onorat, dacă nu lucrezi în termen ești penalizat. Știți cum vine românul: «Eu îți stau 8 ore, mie-mi dai salariul minim pe economie, că muncesc sau nu muncesc!»“.
