Pe ce se duc banii din bugetul județului Olt în 2020: „ Excedentul de anul trecut îl folosim pe tot, din bugetul de anul acesta nu putem face investiții“. Consilierii județeni au aprobat bugetul județului Olt, care este mai sărac decât cel de anul trecut, spune președintele Marius Oprescu. Investiții vor fi făcute doar din excedent.
Spitalul Județean de Urgență Slatina va fi cel mai mare beneficiar al investițiilor pe care Consiliul Județean Olt le va face în acest an, iar asta în limita fondurilor din excedentul de anul trecut. Din bugetul pe 2020 nu se pot face investiții, a spus președintele CJ, Marius Oprescu, reamintind că cel mai mare gol, după adoptarea unei noi formule de repartizare a banilor, e cauzat de Direcția Generală de Asistență și Protecția a Copilului, pentru care ar trebui acoperit un deficit enorm de finanțare.
„Bugetul de anul ăsta este mai mic decât bugetul anului trecut cu 61 milioane lei. Este o sumă destul de mare pentru noi și chiar am încercat să încropim un buget astfel încât toate instituțiile subordonate să nu simtă această lipsă a banilor. Această sumă care este lipsă în buget, o parte vine din finanțarea Direcției Copilului“, a spus Oprescu, explicând cum s-a ajuns la decizia de a amâna o parte din investiții.
„Au fost amânate până când vom avea banii necesari“
Investițiile în continuare vor fi doar finanțate, nedeschizându-se noi șantiere, cu excepția a două drumuri județene, a spus Oprescu. Va fi folosit excedentul de anul trecut, 28 milioane lei, cea mai mare sumă, 20 milioane, mergând la Spitalul Județean de Urgență.
„O parte dintre investițiile noi pe care urma să le facem au fost amânate până când vom avea banii necesari să le facem. Pentru investițiile în continuare sursa este folosirea excedentului, aproximativ 28 milioane lei, pe care îi folosim din bugetul județului Olt pentru investițiile deja începute – și aici vorbim de investițiile pe care Consiliul Județean a apucat să le deschidă sau avea SF aprobate la licitație în anul predent. Cele mai mari investiții le are și anul acesta SJU Slatina, unde am alocat din nou aproximativ 20 milioane lei“, a mai spus Oprescu. Se vor continua, astfel, lucrările la reabilitarea corpului Medicală, se va face reabilitarea termică a corpului central, se vor finașiza lucrările la fosta Creșă nr. 1 unde urmează să fie mutată secția de Psihiatrie și se vor continua lucrările de reabilitare și la blocul Materno-Infantil.
O investiție deja anunțată și pentru care documentația era realizată este cea a construirii unui sediu comun pentru Ambulanță și ISU la Dobroteasa, de 8 milioane lei (nu toți vor fi alocați în acest an), în nordul județului, astfel dorindu-se acoperirea zonei de nord pentru care timpii de reacție erau mari. Ambulanțele și echipajele ăompierilor veneau în această zonă din Scornicești, din Slatina sau din județul vecin, Vâlcea, de la Drăgășani. Sediul va fi gata anul viitor.
Cât despre lucrările de infrastructură, se va investi într-un drum județean între Morunglav și Cîrlogani, prins în bugetul propriu, și în alte două drumuri pentru rampele de deșeuri de la Bălteni (depozitul central de deșeuri) și Balș.
Alte două drumuri, care însumează 100 kilometri și străbat drumul de la nord, de la Verguleasa, la sud, la granița cu județul Teleorman (Giuvărăști) vor fi finanțate din fonduri europene, pentru unul procedura de licitație fiind în curs, în timp ce pentru celălalt se pregătește licitația.
Cât primesc primăriile
Primăriile de comune foarte probabil vor vea, ca și în anii trecuți, probleme de finanțare. Din fondurile repartizate de la CJ Olt se va încerca o echilibrare astfel încât cele care nu-și pot asigura din fonduri proprii finanțarea să poată să funcționeze.
„ Astăzi am aprobat repartizarea sumei de 6%, municipiile (n.r. Slatina și Caracal) au primit câte 1 milion lei, orașele – 500 mii lei, iar la comune nu avem sub 150.000 lei, diferența făcând-o nevoia de finanțare a activității curente, din banii CJ Olt. Suma pe care o repartizăm noi este aproximativ egală cu cea de anul trecut, dar primăriile au mai puțini bani decât anul trecut. Nevoia noastră de a acoperi aceste lucruri era mai mare, dar aceștia au fost banii, am încercat cât de cât să găsim o formulă de calcul astfel încât fiecare primărie să aibă asigurată nevoia de finanțare“, a explicat Oprescu.
