Ianuarie este luna soldurilor. Vitrinele frumos luminate si hainele la pret redus sunt o chemare ispititoare pentru cei care adora sa se plimbe printre rafturi, in cautarea unor lucruri noi care sa le completeze garderoba.
Câti dintre noi nu simt oare acel impuls de neoprit de a intra intr-un magazin, de imbracaminte, de exemplu, de a cumpara ceva scump, pentru ca dupa aceea sa simtim cu adevarat ca avem o zi reusita? Sa ridice mâna cel care, macar o data in viata, nu s-a lasat dus de patima cumparaturilor, singur sau in companie, pentru a sarbatori un examen, o aniversare sau, pur si simplu, din dorinta de a cumpara ceva, indiferent daca avea sau nu nevoie de acel obiect. Noul sindrom le afecteaza mai mult pe femei decât pe barbati, fiind mai frecvent la adulti decât la adolescenti. De altfel, nu este asa de greu ca bancnotele sau cartile de credit sa alunece ca prin minune din portofel si sa ajunga in mâinile casierei: „et voila“, zarurile au fost aruncate. Si putin conteaza daca este vorba de haine de firma sau de ceva ieftin, cumparat de la o taraba.
Bineinteles, daca obiectul, care are dificila misiune de a ne satisface, este o haina Dolce & Gabbana, ultimul mobil aparut pe piata sau o geanta Gucci, lucrurile se schimba. Este vorba de asa numitul „shopping impulsiv“ sau „mania cumparaturilor“, cum a definit-o pentru prima data celebrul psihiatru francez Kraepelin, in 1915, (caruia i se datoreaza si numele sindromului Alzheimer): placerea de a cumpara se transforma intr-o adevarata dependenta, care aduce dupa sine sentimente de vinovatie, rusine, stres, probleme in raporturile sociale si la munca, conflicte familiale si conjugale, si nu in ultimul rând grave probleme economice. Fenomenul nu este deloc de neglijat. Potrivit unui studiu de ultima ora, aceasta noua obsesie pentru cumparaturi afecteaza intre unu si opt procente din populatia adulta. Pacientii cei mai afectati de „shopping-ul impulsiv“ sunt, cum era si previzibil, femeile cu vârste cuprinse intre 35 si 45 de ani, care cad in capcana cumparaturilor inutile si risca destul de mult: certuri familiale, probleme la serviciu, depresii.
Cumparaturile – echivalentul multumirii de sine
Specialistii din domeniu vorbesc despre mai multe aspecte ale acestei patologii. Exista consumatori care cumpara din necesitate („cumpar pentru ca am nevoie“), pentru propria multumire („cumpar pentru ca imi place“), pentru a fi in pas cu moda („cumpar pentru a fi cool“), pentru a raspunde la una dintre numeroasele ipoteze oferite de literatura psihoanalitica („cumpar pentru ca trebuie sa imi satisfac o necesitate personala“, „cumpar pentru a-mi ridica moralul“ etc.). Acestea din urma interpreteaza in diferite moduri cumparaturile necontrolate de bunuri inutile: fie ca pe o „strategie pentru a atenua o stare depresiva“, raspuns simplu si imediat pentru a combate „tristetea, singuratatea, frustrarea sau furia“ in schimbul „fericirii, a sentimentului de putere si competenta“ (J. Lejoyeux), fie ca pe un instrument „pentru a creste respectul fata de propria persoana si pentru a combate frustrarea si depresia“ (R.J. Faber si T.C. O’Guinn). Alte studii dau vina pe dereglarile de serotonina, substanta produsa de creier care controleaza impulsivitatea si starea sufleteasca in general, sau vad cumparaturile ca pe o metoda de a se „proteja impotriva unei anumite temeri“. De exemplu, in spatele maniei de a cumpara haine, intâlnita mai ales la femei, s-ar putea ascunde teama de a fi putin atragatoare si seducatoare (D. Pasca).
Deseori, acest sindrom este asociat cu alte forme de dependenta, de exemplu, de alcool sau de medicamente. In acest caz, mania trebuie sa fie semnalul unei probleme periculoase in controlul impulsurilor. Exista insa si o veste buna pentru „bolnavii de cumparaturi“: asa-numita „shopping-manie“ poate fi vindecata. Primul pas consta in a recunoaste ca exista o problema si in a avea curajul de a cere ajutor. Aceasta boala costisitoare poate fi combatuta cu tratament farmacologic si mai ales prin sedinte la psiholog, individuale sau in grup, care implica si parteneri si rude. Bineinteles, „bolnavilor“ aflati in tratament cel putin un an le sunt luate cartile de credit, pentru ca „trebuie sa invete valoarea banului, pe care au pierdut-o din cauza incapacitatii de a-si gestiona propriile venituri“.
Shopping – nu doar la feminin
Insa mania cumparaturilor inutile nu e doar „pentru femei“. Unul dintre marile merite ale studiilor despre comportamentul uman este caderea acestei prejudecati vechi de când lumea, potrivit careia sindromul le priveste doar pe doamne. Mai nou, si reprezentantii sexului tare au invatat sa isi cheltuiasca si sa-si risipeasca banii in lucruri deseori inutile si scumpe, la fel ca doamnele. Un studiu al echipei coordonate de prof. Koran, de la Stanford University, demonstreaza ca „pe primul loc printre obiectele din „febra cumparaturilor“, in ceea ce le priveste pe femei, sunt hainele, urmate de produsele cosmetice si bijuteriile, toate obiecte legate de propria imagine. Barbatii, in schimb, aleg simboluri ale puterii si prestigiului, precum telefoanele mobile, computerele portabile si echipamentele sportive.
In perioada de dupa sarbatori, majoritatea barbatilor incearca sa-si cumpere câte ceva, considerând ca in luna cadourilor au facur doar „investitii“ pentru altii. De aici si dorinta reprezentantilor sexului tare de a se autorasfata si de a-si cumpara orice, chiar si un simplu port de ochelari. Cei cu dare de mâna incep sa se gândeasca chiar la lucruri mai scumpe, cum ar fi o noua masina.
Asadar, cei care se incapatâneaza sa creada ca shopping-ul este o boala a femeilor trebuie sa se gândeasca un pic mai bine.
