In mijlocul Greciei, pe valea Tesaliei, nu departe de Muntii Pindului, lânga oraselul Kalambaka, se afla un ansamblu urias de stânci golase care se inalta spre cer, cunoscute in toata lumea sub numele de Meteora. Pe aceste stânci fara vegetatie s-a infiripat viata monahala inca din secolul al IX-lea. Pe vârfurile cel mai greu accesibile, calugarii au construit manastiri de o rara frumusete. In secolul al XV-lea, numarul lor ajungea la 24. Acum mai sunt vietuite doar sase manastiri, dintre care cinci de calugari si una de maici.
Pe platoul celei mai inalte dintre stâncile Meteorei, la o altitudine de 613 m, se afla manastirea cea mai reprezentativa din tot ansamblul, cunoscuta sub numele de Marea Meteora, cu hramul Schimbarea la Fata. Aceasta este cea mai veche si impunatoare din tot ansamblul Meteorelor, iar fresca interioara, de mare calitate artistica, apartine scolii cretane, ajunsa la culme in secolul al XVI-lea.
Pe o uriasa stânca roasa de intemperii, vegheaza ca o cetate Manastirea Sfântul Nicolae Anapafsas, adica Sfântul Nicolae Odihnitorul. Manastirea Sfântul Stefan este cea mai veche asezare monahala de pe Muntele Meteora, fiind fondata in anul 1192 de sihastrul Ieremia. Din anul 1961, manastirea a fost transformata in chinovie de calugarite.
Deasupra unei mari stânci singuratice foarte abrupte se inalta Manastirea Sfânta Treime. Accesul la aceasta manastire (precum si la altele) se facea pe scara de funie sau cu plasa trasa cu un sistem de roata cu tambur si scripete.
Numele Manastirii Varlaam vine de la fondatorul ei, Cuviosul Varlaam, care a sihastrit singur pe vârful acestei stânci uriase in jurul anului 1350. Printre documentele acestei manastiri se pastreaza si unele românesti de danie.
Manastirea Russanu, dupa numele fondatorului ei, se inalta pe o stânca ingusta, aflata in vecinatatea uneia dintre cele mai falnice meteore. Este inconjurata de abis de jur-imprejur. Un culoar de beton si un pod suspendat te duc pe crestetul stâncii complet izolate, unde se afla manastirea.