Are doar zece ani, dar deja cunoaste elita sahului european, si nu numai. Este vorba despre Mihai Eugen Bida, elev al Scolii Generale nr. 21 „Gheorghe Titeica“ din Craiova. Pare o papusa de portelan, când de fapt este un mare cunoscator al sportului mintii. Intâlnirea cu un inger, asa as putea numi intâlnirea cu micutul Eugen. Baietelul cu ochii migdalati si cu gropite in obraji pare mai mult unul dintre prietenii nastrusnici ai lui Harry Potter si nu un „mare“ sahist. A inceput sa joace sah la trei ani, „din placere“, dupa cum spune, si continua sa-i uimeasca pe maestrii sportului mintii. „Nu-mi imaginam ce va urma atunci când, ca sa-i mai potolesc pe cei doi baieti ai mei si pe verisorii lor, le-am cumparat o tabla de sah. Eugen avea doar trei ani si fiul meu cel mare opt ani. La inceput, baietii cei mari au monopolizat jocul, Eugen fiind un fel de chibit. El era atent la mutari si pentru ca are o memorie extraordinara, dupa câteva saptamâni a inceput sa joace si sa-i invinga pe cei mari“, isi aminteste tatal lui Eugen.
Previziunile unui maestru
Anii au trecut, iar Eugen a ajuns sa fie descoperit la vârsta de sase ani de antrenorul Adrian Georgescu, iar de atunci nu a mai fost „sah de placere“, ci „sah in cadru organizat“, dupa cum declara micutul. Dupa numai un an micutul sahist a participat la primul turneu local – „Vara sahista craioveana“, când un antrenor cu state vechi, „domnul Petrescu, un maestru al sahului“, cum si-l aminteste Eugen, i-a spus: „Tu vei ajunge un mare campion“. Si nu s-a inselat. Daca nu ar zâmbi nonstop, Eugen ar parea poate prea serios, dar surâsul sau ii arata vârsta. Este un copil care incearca sa vorbeasca si despre „domnul invatator“ care-l intelege si despre colegii de clasa cu care se mai intrece din când in când la o partida de fotbal. Dar asta doar pentru scurt timp. Pasiunea lui pentru sah este mult prea mare. Discutia aluneca natural tot spre acest sport, necunoscut pentru multi dintre noi. Eugen incearca strategii noi pe care le exerseaza pe laptopul primit de la Mos Craciun.
Diplome, trofee, medalii
Prima medalie a obtinut-o la sapte ani, când a urcat pe podium cu echipa CFR, ocupând locul II la turneul „Memorialul Paul Andronache“. De atunci, Eugen a fost prezent pe podiumul de premiere de peste 30 de ori. „Imi doresc sa particip la campionate mondiale, pentru ca la europene am fost. As fi putut participa, dar nu am avut bani, mai bine zis, tati nu a putut suporta financiar costurile acestei deplasari“, spune cu o urma de regret in glas Eugen.
Baietelul vorbeste cu modestie despre turneele la care a participat si a la care a facut o „figura frumoasa“. In decembrie 2005, craioveanul a participat la Trofeul Confimex de la Râmnicu Vâlcea la categoria juniori pâna la vârsta de14 ani. Avea noua ani si a reusit sa se claseze pe locul II, cu acelasi numar de puncte cu invingatorul care avea 14 ani. In aprilie 2006 a participat la Predeal la finala Campionatului National de Copii si Juniori la Sah. Era cotat ca al cincilea favorit din 128 de participanti. Erau sahisti foarte buni din Bucuresti, Iasi, Timisoara. In finala s-a intâlnit cu reprezentantul Capitalei. Dupa trei ore, când toate celelalte partide se incheiasera, Eugen nu mai iesea din sala. Când a iesit radia de fericire: era Campionul României.
Dorinte si sperante
Mihai Eugen Bida se pregateste câte sase ore pe saptamâna cu antrenorul sau Iulian Marcu si suplimentar studiaza strategii si rememoreaza partide cu ajutorul calculatorului. „Pentru a avea performanta cred ca ar trebui ajutat mai mult. Domnul antrenor se ocupa de el cât poate. Participarea la competitii presupune pe lânga talent si un suport financiar. Federatia de sah nu are suficiente fonduri pentru a suporta cheltuielile sportivilor pe care ii trimite la competitii, restul banilor trebuie sa-i dea familia. Eugen o sa aiba sprijinul nostru, atâta timp cât va dori sa mearga pe acest drum“, spune tatal micului sahist.
Pentru Eugen, fiecare partida a reprezentat o lectie. „L-am intâlnit pe rusul Guseinov la Europene si am jucat o partida de patru ore si jumatate. Imi amintesc si acum fiecare mutare. Nu-mi doresc decât sa ajung un mare maestru“, spune cu convingere sahistul craiovean. Un vis frumos poate deveni realitate pentru Eugen, iar noi ii dorim mult succes.
