Zonele favorabile sporturilor de iarnă atrag milioane de oameni anual. St. Moritz este recunoscută drept staţiunea de schi a bogătaşilor.
Elveţia trăieşte în mare parte din turism, ştiind să profite din plin de darurile cu care a înzestrat-o natura, dar şi graţie infrastructurii care asigură condiţii deosebite de cazare, masă, transport. Anual îi trec graniţele în jur de 11 milioane de turişti din toată lumea, schiul în Alpii elveţieni devenind un sport şi un mijloc de relaxare.
Pentru împătimiţii de schi şi drumeţii montane se dezvăluie regiunile Jungfrau sau Franches Montagnes ori staţiunea Zermatt, cu kilometri de pârtii şi trasee marcate. Elveţia este o ţară care devine tot mai populară şi printre practicanţii de schi din România, în special pentru cei cu venituri mari.
St. Moritz – capitala golfului pe gheaţă
Între 9 şi 13 ianuarie 2008, staţiunea elveţiană St. Moritz a devenit capitala mondială a golfului… pe zăpadă. Peste 75 de concurenţi, din 12 ţări, sportivi de elită sau personalităţi publice din diverse domenii s-au reunit în spectaculoasa staţiune montană pentru a se întrece în lovituri strategice pe gheaţă. Staţiunea este cunoscută drept una dintre cele mai cunoscute la capitolul schi şi sporturi de iarnă, fiind destinaţia favorită pentru milionarii şi miliardarii lumii, în căutare de distracţie sau relaxare. Aici vin vedete, politicieni, actori şi bogătaşi din orice colţ al lumii. În staţiune, din cele 365 de zile ale anului, 322 sunt zile însorite, acesta fiind un record în Elveţia. Sezonul de schi şi snowboard ţine de la sfârşitul lunii noiembrie până la începutul lunii mai. Sezonul din 2007-2008 este al 144-lea sezon în istoria St. Moritz, ca regiune de schi şi snowboard. Regiunea St. Moritz este formată din mai multe localităţi: Celerina, Maloja, Pontresina, Sils/Engadin, Silvasplana, St. Moritz, Zuoz.
În urma statisticii efectuate de revista elveţiană Bilanz, St. Moritz este destinaţia favorită pentru schiori şi snowboarderi în prezent. Urmează Zermatt, Gstaad şi Davos. În statistică au fost luate în calcul – în afară de infrastructura schiabilă – posibilităţile de agrement, hoteluri, restaurante şi, nu în ultimul rând, comportamentul personalului.
Astăzi, oraşul este consacrat în orice colţ al lumii. În 1986, numele St. Moritz a devenit marcă înregistrată pe plan mondial, ca destinaţia favorită de pe mapamond. Şi pe bună dreptate: aici s-a născut sportul de iarnă, în 1864, şi, în acelaşi an, a fost înregistrată şi prima agenţie de turism din Elveţia. Tot în St. Moritz, în anii 1880-1890, s-au organizat primele concursuri de curling, patinaj artistic, golf, snowboard, bob; aici s-a deschis prima şcoală de schi în 1929 şi a fost inaugurat primul hotel Palace din lume (1896). În anul 2003, regiunile St. Moritz şi Engadin au fost alese de ADAC Ski Guide, cele mai bune din lume, la schi alpin, snowboard, schi fond, ture pe schiuri şi apres ski. În anul 2003 aici au avut loc Campionatele Mondiale de Schi Alpin.
Staţiunea Zermatt – una dintre cele mai înalte
Regiunea de schi şi snowboard Zermatt este la altitudinea de 3.900 m şi este una dintre regiunile cele mai „înalte“ din lume. Sezonul de iarnă începe la sfârşitul lunii noiembrie şi se termină la începutul lunii mai, iar pe gheţar este zăpadă excelentă pe tot parcursul anului. Din cei 195 km de pârtii, 48 km sunt dotaţi cu tunuri de zăpadă. Zermatt este legată în reţea printr-o telecabină de regiunea Breuil-Cervinia (Italia). Zermatt, situată la altitudinea de 1.620 m, este în totalitate închisă pentru maşini. Acestea se pot parca în localităţile Tasch sau Visp şi de aici se continuă drumul cu trenul montan. Din gara Zermatt porneşte Gornergratbahn, care urcă peste 3.000 m, de unde se poate ajunge pe vârfurile din zonă (3.200 – 3.400 m) cu telecabine, după care sunt mai multe posibilităţi de coborâre pe pârtii uşoare şi medii către Furi şi Zermatt. Cea mai lungă pârtie din Zermatt este de 17 km şi parcurge o diferenţă de nivel de 2.200 m. Partea superioară a pârtiei este uşoară până la Trockener Stegig, de unde se schimbă în pârtie roşie până la Furgg. De aici se poate folosi telecabina în zona Schwarzsee, unde funcţionează alte două teleschiuri, sau se poate urca pe gheţar. Din Furgg până în Furi, pârtia este de dificultate grea (neagră), iar de aici se schimbă în dificultate medie.
Davos – Klosters are cele mai multe tradiţii sportive
Regiunea de schi şi snowboard Davos – Klosters include staţiunile Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa şi Pischa. Este regiunea cu cele mai mari tradiţii dintre toate staţiunile din Elveţia, oraşul Davos găzduind numeroase evenimente sportive (concursuri de tenis şi călărie) sau simpozioane politice.
Davos este oraşul situat la cea mai mare altitudine din Europa. Datorită aerului foarte curat, aici a fost construit Sanatoriul TBC. Regiunea este alcătuită din oraşele Davos (1.560 m) şi Klosters (1.194 m), respectiv cele cinci vârfuri: Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa, Pischa. Cele două oraşe sunt legate prin reţeaua de pârtii şi instalaţiile de transport pe cablu, respectiv de reţeaua de skibus şi cale ferată. În oraşe, oaspeţii sunt aşteptaţi cu cele mai interesante băuturi şi specialităţi culinare locale ale restaurantelor. Ca orice staţiune de nivel mondial, Davos – Klosters are şi o viaţă de noapte pe măsură, pe pârtiile de schi şi pistele de săniuş nocturne, evenimente sportive, respectiv restaurante şi baruri de noapte.
Regiunea dispune de 250 km de pârtii întreţinute excelent, deservite de 51 de instalaţii de transport pe cablu moderne, numeroase trasee, piste schi fond, cinci piste pentru săniuş, grădiniţe şi şcoli de schi, funpark-uri, parapantă şi două halfpipe-uri uriaşe. Aici este şi cea mai lungă pârtie de schi din Elveţia, Weissfluchjoch – Kurblis, traseul total fiind de 14 km.
Jakobshorn se înalţă chiar deasupra oraşului Davos, iar pârtiile din această zonă sunt deservite de 12 instalaţii de transport pe cablu. Este un loc preferat de snowboarderi, cu multe pârtii special amenajate pentru ei. Tot aici găsim halfpipe-ul uriaş Nidecker, snowboard parcul „Sunrise“, încă un halfpipe uriaş, cu program nocturn, dar şi numeroase posibilităţi de freeride şi pârtii mogul. Familiile sunt aşteptate cu pârtii mai uşoare, late şi bine întreţinute, cu terase, şcoli de schi şi Disney-park. Rinerhorn este situat între Davos şi Klosters, iar pârtiile din această zonă sunt deservite de şapte instalaţii de transport pe cablu. Copiii pot însuşi primele deprinderi în sporturile de iarnă sub formă de joacă, în „Parcul Piticilor“, iar sub telegondolă găsim o pistă amenajată de săniuş, cu o lungime de 3,5 km. Zona este recomandată în primul rând pentru începători şi intermediari, dar şi „experţii“ găsesc pârtii ideale pentru nivelul lor de pregătire, care coboară chiar până la baza muntelui.
Parsenn – Gotschna se găseşte lângă oraşul Davos, cu trei vârfuri mari şi renumite: Weissfluhjoch, Weissfluhgipfel şi Gotschnagrat, având piste cu grade de dificultate de o mare varietate şi sunt deservite de 17 instalaţii de transport pe cablu.
Din vârful muntelui se deschide o panoramă fantastică către Lacul Davos. Madrisa se găseşte lângă oraşul Klosters, pârtiile fiind deservite de opt instalaţii de transport pe cablu. În inima zonei este situată o pistă uriaşă de snowtubing şi locul de joacă pe schiuri destinat copiilor, dotat cu instalaţie tip „covor magic“, gratuit până la şase ani. Tot aici se găseşte pista de săniuş „Madrisa Run“, destinaţia preferată a familiilor, cu o lungime totală de 8,5 km.
Pischa începe să devină cea mai mare zonă freeride din Elveţia. Îndrăgostiţii freeride-ului sunt feriţi de pericolele alpine şi sunt conduşi către vale pe piste marcate. Pe lângă acestea, există şi pârtii amenajate în toate categoriile de dificultate.
Perioade ideale
Când e bine să mergi: oricând… Perioada iunie – august este ideală pentru hoinăreli prin natură, noiembrie – martie transformă întreaga ţară într-un teren de joacă în zăpadă, aprilie – mai şi septembrie – octombrie aduc vreme potrivit de caldă şi puţini turişti.
În perioada noiembrie – februarie, vremea nu e potrivită pentru explorări şi călătorii în aer liber.
Activităţi alternative
Explorează Franches Montagnes. Acest lanţ este vizitat de mai puţini turişti, oferă pârtii de schi foarte bune şi cai breji. Saignelegier este un bun punct de pornire a expediţiei. Profită de curenţii puternici de aer pentru a-ţi lua zborul (sau a lua o lecţie de zbor) cu un deltaplan! Mergi cu bicicleta prin Elveţia! Nouă drumuri naţionale pentru biciclete (3.300 km în total) înconjoară ţara, majoritatea foarte puţin circulate.
