Peştele clovn (Amphiprion percula), originar din zona Pacificului Indian şi a Marii Bariere de Corali, este regăsit din Nordul Queensland-ului până în Malaiezia, teritoriu care cuprinde Noua Guinee, New Britain, New Irland, Solomon Island şi Vanuatu. Potrivit site-ului animale.ro, în habitatul său natural, trăieşte în apele marine, la adâncimi de 1-12 metri. Este un peşte de apă sărată, care, datorită coloritului său caracteristic, se numără printre preferinţele acvariştilor. Ca toţi peştii-anemone, peştele clovn îşi creează legături simbiotice cu anemonele marine din genurile Heteractis magnifica, Stichodactyla gigantea şi Stichodactyla mertensii. El îşi foloseşte gazda atât ca adăpost, cât şi pentru a se proteja de prădători şi, în schimb, peştele clovn îndepărtează intruşii şi îşi toaletează gazda, înlăturând paraziţii.
Înainte ca peştii clovni să devină rezidenţi ai anemonelor, ei execută un dans elaborat în jurul acestora, atingându-le uşor tentaculele cu diferite părţi ale corpului lor până când se familiarizează cu gazda. Prezenţa unui strat de mucus situat pe suprafaţa pielii peştilor clovni îi face pe aceştia imuni la urzicăturile letale ale anemonei. În situaţia în care peştele clovn nu mai este protejat de acest strat de mucus, el poate deveni oricând o pradă pentru anemone. Datorită relaţiilor lor strânse, distribuţia anemonelor dictează şi arealul de viaţă al acestor peşti. Peştele clovn prezintă un colorit caracteristic, pe corpul acestuia distingându-se trei benzi verticale de culoare albă, mărginite de linii negre pe fondul portocaliu intens al restului corpului. Prima bandă se găseşte în spatele ochilor, cea de-a doua împarte peştele în două, iar a treia este situată aproape de înotătoarea codală (caudală). Marginile libere ale înotătoarelor sunt, de asemenea, conturate cu negru. În realitate, există o diversitate de subspecii de peşte clovn, cea descrisă anterior fiind doar cea mai întâlnită. Acest peşte se găseşte în diferite nuanţe, specifice fiind cele trei benzi albe.
Nu există diferenţe evidente de colorit între mascul şi femelă, dar femela este mai mare în comparaţie cu masculul.
Peştele clovn poate atinge la maturitate o lungime de până la 7-11 cm.
Acvariul şi condiţiile de viaţă
Peştii clovni nu este indicat să fie crescuţi de către acvariştii începători, fiind mult mai dificil de aclimatizat şi necesitând un proprietar experimentat, care să deţină informaţiile necesare întreţinerii şi creşterii acestora. În momentul în care vă hotărâţi să creşteţi peşti clovni, este bine să ştiţi că ideal ar fi să achiziţionaţi exemplare tinere, întrucât sunt mult mai uşor de aclimatizat.
În acvariul în care este introdus peştele clovn nu este obligatoriu să existe şi anemone marine, el putându-se adapta şi supravieţui şi fără gazda sa.
Acvariul trebuie să fie prevăzut cu spaţiu suficient pentru înot şi cu locuri în care peştele clovn să se poată ascunde. El are tendinţa de a înota la fundul acvariului, cu mişcări dezordonate, dintr-o parte în cealaltă a bazinului.
Peştele clovn este omnivor, el mâncând atât carne, cât şi vegetale. În mediul său natural, îşi obţine hrana aproape în totalitate cooperând cu gazda sa, anemona. Când sunt crescuţi în captivitate, în acvarii, peştii clovni pot fi hrăniţi cu fulgi, granule speciale pentru acest tip de peşti şi, uneori, cu carne crudă. Hrana va fi administrată în cantităţi mici şi în două-trei tainuri.
