Societatea Naţională „Spiru Haret“ pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a organizat vineri, 8 aprilie, prima întâlnire din cadrul Ateneului Cultural „România de Mâine“
Tema întâlnirii a fost „Ziua internaţională a poeziei“. „La eveniment au participat scriitori din Craiova – Mihaela Albu, Gheorghe Mihail, Petrişor Militaru, Nicu Vintilă, Nicolae Petre-Vrânceanu -, dar şi Dan Anghelescu din Bucureşti. Invitaţi au fost Petre Gigea-Gorun, fost ambasador al României la Paris, şi prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, întâlnirea fiind onorată cu participarea specială a actorului Ilie Gheorghe.
În sala 302 a Universităţii „Spiru Haret“ din Craiova s-a încercat o definire, o dezbatere asupra poeziei şi o exemplificare concretă a ceea ce înseamnă aceasta. „Nu se poate da o definiţie exactă a poeziei, pentru că altfel am deveni toţi poeţi“, a afirmat Ovidiu Ghidirmic. Totuşi, s-au stabilit câteva elemente fără de care poezia nu ar putea exista: trăirea, tehnica şi muzicalitatea. „Poezia adevărată este muzică“ şi, cu siguranţă, „Eminescu înseamnă cultură şi muzicalitate; o muzică supraterestră, care pune stăpânire pe noi şi ne subjugă pentru totdeauna“, a completat Ovidiu Ghidirmic.
Versuri, rime
şi interpretări
Actorul Ilie Gheorghe a făcut să răsune pereţii încăperii, făcând un regal oratoric din opera eminesciană: „Alte măşti, aceeaşi piesă, / Alte guri, aceeaşi gamă, / Amăgit atât de-adese / Nu spera şi nu ai teamă“. Prin gesturi şi tonalitate alternată, maiestuos sau calm, Ilie Gheorghe i-a făcut pe cei prezenţi să treacă dincolo de pereţii albi ai sălii, într-un univers paralel, de vis. Reacţiile nu au fost neaşteptate: „Ar trebui să tăcem cu toţii“, a mărturisit jucăuş scriitoarea Mihaela Albu.
Însă, nimeni nu a tăcut. Toţi cei prezenţi au vorbit despre poezie, recitându-şi propriile creaţii sau definind-o prin cuvintele marilor scriitori români. Am regăsit, astfel, poezia în cuvintele lui Mihail Sadoveanu sau în versurile lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi sau George Bacovia, a cărui creaţie „Plumb“, după cum a remarcat Nicolae Petre-Vrânceanu, este înşăşi poezia: „Ea reprezintă greul sufletesc“.
Petre Gigea-Gorun s-a declarat copleşit de atmosferă: „După ce s-a recitat Eminescu, mi-e greu să citesc versurile mele“. Dan Anghelescu, poet şi eseist, a amintit celor prezenţi că „suntem pe cale să devenim nişte roboţi, într-o epocă ce a dus la desfiinţarea omului“, declaraţia regăsindu-se şi într-unul dintre versurile sale: „Am învăţat să scriem poeme sinucigaşe“.
Cuvintele Mihaelei Albu, nu doar scriitoare, ci şi visiting professor la Universitatea Columbia din New York, vin să facă o descriere potrivită a cadrului de vineri: „Suntem fiecare un unicat şi slujim poezia“. Şi asta vor face şi săptămâna viitoare, la Bucureşti, cu ocazia lansării revistei
Carmina Balcanica, manifestare la care vor participa scriitori şi poeţi din toată ţara.
