Oamenii de ştiinţă au demonstrat încă o dată, dacă era nevoie, faptul că meditaţia este benefică pentru sănătatea fizică şi psihică,
relatează lastampa.it
Deşi este o practică străveche, populară peste tot în lume, studii recente confirmă beneficiile meditaţiei asupra fizicului şi psihicului nostru. Studiile arată că voluntarii care au participat la cursuri intensive de meditaţie au scăpat de stres şi de oboseală. Meditaţia nu numai că ne face să ne relaxăm, dar ne și ajută să ameliorăm simptomele specifice unor boli mentale sau fizice.
Cel puțin acestea sunt concluziile la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Sydney. Deşi cele mai mari şi mai semnificative diferenţe au fost constatate în ceea ce priveşte starea de sănătate mentală, persoanele care practică meditaţia de peste doi ani s-au dovedit a avea o stare de sănătate mai bună cu zece procente în comparaţie cu persoanele care nu au acest obicei. În plus, oamenii care apelează la meditaţie reuşesc să îşi controleze mai bine durerea şi să îşi distragă atenţia de la anticiparea ei. De altfel, este bine ştiut că creierul are un rol foarte important în modul în care durerea ne afectează din punct de vedere fizic. Meditaţia ne poate învăţa să controlăm acea parte a creierului responsabilă cu anticiparea durerii. De asemenea, ea poate avea efect și în cazul artritei sau al a bolilor cronice.
Linişte mentală
„Am descoperit că starea de sănătate a persoanelor care au practicat meditaţia timp de cel puţin doi ani era semnificativ mai bună cam din toate punctele de vedere în comparaţie cu a restului persoanelor. De asemenea, s-a mai observat că există o corelaţie puternică între frecvenţa practicării liniştii mentale şi o stare optimă de sănătate mentală“, a explicat medicul Ramesh Manocha, psihiatru şi principalul autor al studiului. Manocha, împreună cu colegii Deborah Black şi Leigh Wilson, de la Faculty of Health Sciences, şi-a bazat studiul pe datele privind sănătatea populaţiei, obţinute în cadrul Federal Government’s National Health and Wellbeing Survey. De asemenea, pentru a confirma şi verifica efectele meditaţiei, cercetătorii au folosit un eşantion de peste 350 de persoane, provenite din toată Australia, care au practicat meditaţia cel puţin doi ani. „Ne-am concentrat pe definirea meditaţiei ca fiind o linişte mentală şi i-am intervievat pe practicanţii de meditaţie Sahaja Yoga, care practică o formă de meditaţie finalizată cu ajungerea la acest stadiu, şi nu la relaxare sau la aşa-numita «mindfulness», metode care de obicei sunt obiective ale altor forme de meditaţie“, a explicat specialistul. De menţionat că „mindfulness“ este o formă de training a conștienţei de sine adaptată după meditaţia budistă a conştienţei. De asemenea, „mindfulness“ a fost descrisă ca şi stare de „a te situa în prezent“, acceptând lucrurile aşa cum sunt.
Sahaja Yoga este o metodă yoga fondată în 1970 de către Nirmala Salve Shrivastava, cunoscută sub numele Shri Mataji Nirmala Devi. Metoda se bazează pe o formă de meditaţie care îşi propune „trezirea“ energiei secrete Kundalini şi Realizarea Sinelui, obţinerea „Eliberării“ ca etapă finală în dezvoltarea spirituală a umanităţii.
Din punct de vedere teoretic, metoda subliniază caracterul aparent dual al fiinţei umane, care are tendinţa de a oscila mereu spre două extreme şi existenţa unei naturi imuabile a omului, Sinele, „scânteia divină“, esenţă a fiinţei care poate fi revelată în mod individual acum şi aici prin practicarea tehnicilor „sahaja“.
Avantaje multiple
În acelaşi timp, noi studii sugerează că meditaţia poate aduce diverse beneficii pentru sănătate şi performanţă. Specialiştii spun că această practică ajută la ameliorarea funcţiei sistemului imunitar, reducerea tensiunii arteriale şi consolidarea funcţiilor cognitive.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA, şi Universitatea Justus Liebig, Germania au elaborat acest studiu pentru a demonstra că practicile unor vechi tradiţii religioase pot fi utilizate ca tratamente clinice eficiente.
Autorii studiului au identificat patru elemente-cheie ale stării de meditaţie care ajută la combaterea stresului: conştiinţa de sine, conştientizarea propriului corp, controlul emoţiilor şi coordonarea atenţiei. Toate aceste elemente sunt interdependente. Prin urmare, dacă, de exemplu, atenţia ne este concentrată, vom conştientiza mai bine şi stările fiziologice. La rândul său, a fi conştient de propriul corp ajută la recunoaşterea emoţiilor trăite.
Totuşi, meditaţia trebuie învăţată şi exersată, pentru a fi eficientă; doar în acest caz are efecte semnificative şi măsurabile asupra comportamentului, funcţionării creierului şi experienţelor subiective.
Meditaţia este şi o formă de combatere a depresiei, un efect comun al stresului psihic la care suntem supuşi în fiecare zi. De altfel, studiile au demonstrat că, în cazul persoanelor care suferă de depresie şi de tentative de sinucidere, meditaţia are un rol major în vindecare. Alte cercetări arată că meditaţia ajută la vindecarea insomniei şi a tulburărilor legate de somn. Tehnicile de meditaţie de relaxare pot ajuta la combaterea oboselii şi a insomniei şi pot fi de ajutor la găsirea echilibrului necesar pentru o viaţă şi un psihic sănătoase. De asemenea, trebuie menţionat că meditaţia este de folos pentru creşterea capacității de concentrare. Practicată regulat, timp de mai multe săptămâni, meditaţia ne ajută să ne îmbunătăţim atenţia. În opinia specialiştilor, 30 de minute de meditaţie pe zi sunt suficiente pentru a ne spori capacitatea de concentrare şi atenţia. Nu în ultimul rând, cele 30 de minute de meditaţie recomandate se pot demonstra de mare ajutor pentru combaterea problemelor psihice şi fizice, care ne copleşesc zi de zi.
