În ultimii trei, s-a discutat extrem de mult despre ceea ce a fost definită „insula de plastic din Pacific“, o acumulare de fragmente din plastic care s-a format în regiunea nordică a Oceanului Pacific, din cauza unei combinaţii specifice de vânturi şi curenţi oceanici, relatează www.ditadifulmine.com
Una dintre cele mai cunoscute fotografii, când este abordată această temă, e cea a unui bărbat care străbate cu o canoe un ochi de apă, acoperit în întregime de deşeuri. Însă, cât este de corectă această reprezentare a insulei de plastic din Pacific?
Redactorii site-ului Io9 au intervievat-o pe Miriam Goldstein, biolog marin şi cercetătoare în cadrul Institutului de Oceanografie „Scripps“ din San Diego, care s-a dedicat ani la rând studiului deşeurilor plastice din oceane şi impactului acestora asupra ecosistemului oceanic. „Imaginea bărbatului în canoe m-a urmărit toată cariera mea. Cred că cineva a vrut să prezinte ceva dramatic pentru a-şi ilustra povestea şi, graţie magiei internetului, fotografia a fost interpretată greşit“, a povestit Goldstein. De altfel, imaginea a fost realizată în apropierea portului din Manila, aşadar, într-o cu totul altă parte de pe planetă faţă de insula de plastic din Pacific. Acest lucru nu a făcut decât să alimenteze interpretările din ce în ce mai eronate privind situaţia reală a deşeurilor de plastic din oceane, dând astfel naştere multor legende urbane. Primul exemplu de informare incorectă este tocmai faptul că ar exista o insulă de plastic care pluteşte în mijlocul părţii nordice a Oceanului Pacific. „Nu am mai văzut niciodată ceva care să semene cu acea imagine. Nu am văzut niciodată această insulă personal şi nici nu o vom vedea din imaginile prin satelit“, au explicat cercetătorii. În realitate, ceea ce până acum a fost considerată o „insulă“ nu este decât o acumulare de fragmente de plastic de câţiva milimetri, care acoperă peste 5.000 de kilometri pătraţi din apa oceanului. În plus, există şi obiecte de dimensiuni medii, precum sticle şi pungi, însă cea mai mare parte din plastic este aproape invizibilă cu ochiul liber.
Oceane murdare
În urma cercetărilor efectuate de specialiştii de la Institutul de Oceanografie Scripps din Statele Unite, s-a constatat că, în ultimii 40 de ani, cantitatea de deşeuri plastice din Oceanul Pacific a crescut de 100 de ori.
Cercetătorii din cadrul Institutului de Oceanografie Scripps au documentat uriaşa creştere în cadrul unei călătorii efectuate pe apele din California. „Nu ne-am aşteptat să găsim aşa ceva. Când te duci în largul Pacificului de Nord, ceea ce găseşti acolo poate varia foarte mult. Prin urmare, a fost o adevărată surpriză să găsim uriaşa creştere“, a povestit Goldstein. Lumina Soarelui şi acţiunea valurilor au degradat rămăşiţele în timp, transformându-le în bucăţele de mărimea unei unghii sau chiar mai mici.
Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât aceste aceste micromateriale pot fi înghiţite de organismele marine. Cercetătorii au descoperit însă şi altă consecinţă a prezenţei plasticului în ocean: insectele marine precum Halobates sericeus folosesc plasticul pentru a-şi depune ouăle, împrăştiindu-se astfel pe suprafaţa oceanului. „Intervenţia umană schimbă ecosistemul din oceane, iar acest lucru nu ar trebui să se întâmple“, a declarat Goldstein.
Până în prezent, oamenii de ştiinţă se temeau că animalele marine ingerează deşeurile, 9% dintre peştii capturaţi în Oceanul Pacific având deşeuri plastice în stomac, dar, după noile descoperiri, cercetătorii se tem că prezenţa deşeurilor în oceane ar putea avea „efecte mai profunde“ asupra ecosistemului.
În opinia specialiştilor, speciile care trăiesc pe suprafeţe dure sunt diferite faţă de cele care trăiesc în apă, iar extinderea deşeurilor din oceane a creat o suprafaţă dură deasupra acestora. „Este o schimbare profundă“, a concluzionat Goldstein. În opinia acesteia, singura soluţie este prevenirea poluării apei cu deşeuri, din moment ce curăţarea oceanelor este practic imposibilă. De altfel, concluziile alarmante ale acestui studiu vin la scurt timp după ce oceanograful Giora Proskurowski, de la Universitatea din Washington, a raportat că există mult mai mult material plastic, în oceanele lumii decât se credea anterior.
Proskurowski a spus că în timpul unei croaziere de cercetare în Oceanul Pacific a observat că suprafaţa apei este presărată cu bucăţi mici de plastic, care dispar din vedere atunci când vântul suflă brusc. Prin prelevarea de probe de apă de la 16 metri adâncime, a descoperit că vântul împinge particulele uşoare de plastic sub suprafaţa apei.
