Cu o suprafață de 82.362 de kilometri pătrați, Lacul Superior (Lake Superior) este cel mai mare lac cu apă dulce din lume, după criteriul suprafeţei. La nord este mărginit de provincia canadiană Ontario și de statul american Minnesota, iar la sud de statele Wisconsin și Michigan, toate din SUA.
Lacul Superior este cel mai întins dintre cele cinci care formează grupul Marilor Lacuri Americane, care, la rândul lor, reprezintă cea mai mare unitate de apă dulce din lume. Acestea ocupă o suprafață de 246.000 de kilometri pătrați și sunt: Lacul Superior, Lacul Michigan, Lacul Huron, Lacul Erie, Lacul Ontario. Singurul lac care se găsește în întregime pe teritoriul SUA este Lacul Michigan, celelalte sunt traversate de granița canadiano-americană. Marile Lacuri se varsă în Oceanul Atlantic prin fluviul Sfântul Laurențiu. Prin canalul navigabil Illinois și Intracoastal Waterway s-a realizat posibilitatea navigării cu vaporul până pe fluviul Mississippi. Marile Lacuri sunt un rezervor important de apă pentru SUA și Canada. Prin creșterea populației din această regiune a crescut și gradul de poluare, iar alt factor de dezechilibru ecologic este aducerea în regiune a unor specii străine de animale și plante. În anul 1978 s-a semnat între SUA și Canada un acord de protecție a apelor.
2.000 de râuri se varsă în Lacul Superior
Poziția lor, importanța lor economică și rolul pe care îl joacă în peisajul nord-american au făcut ca această regiune să fie una de importanță deosebită și într-o permanentă dinamică. Lacul Superior are 616 km lungime, 258 km lățime și o adâncime maximă de 405 m. Aproape 200 de râuri se varsă în lac. Este renumit pentru pitorescul malurilor sale, dar și pentru numeroasele naufragii petrecute aici. Printre insulele sale se numără și Isle Royale. Alte insule mai mari sunt Madeline, care aparţine de statul Wisconsin, și Michipicoten, care aparține de provincia canadiană Ontario. Cele mai mari orașe de pe malurile lacului Superior sunt Duluth, Superior, Thunder Bay, Marquette și cele două orașe numite Sault Ste. Marie din Michigan și respectiv Ontario. În lac se varsă peste 200 de râuri. Cele mai mari dintre ele sunt Nipigon, Saint Louis, Pigeon, Pic, White, Michipicoten, Brule și Kaministiquia. Lacul Superior se varsă la rândul lui în Lacul Huron prin râul St. Marys. Turismul, pescuitul și vânatul reprezintă cele mai importante atracții din zonă. În plus, aici sunt multe porturi naturale și artificiale. Lacul Superior comunică cu Lacul Huron în extremitatea sa de sud-est, prin ecluza Sault Sainte Marie, fiind considerat extremitatea sistemului navigabil care leagă fluviul Sfântul Laurenţiu de Marile Lacuri. În timpul sezonului de navigație, care durează opt luni, pe aici se transportă cereale, făină și minereu de fier.
Misionarul iezuit francez Claude Jean Allouez a cartografiat lacul în 1667. Este un lac glaciar, iar ca volum este depăşit doar Lacurile Baikal și Tanganyika.
Clima în zona celui mai mare lac de apă dulce
Datorită dimensiunilor sale, Lacul Superior și-a creat o climă proprie, de tip oceanic, cu ierni mai calde și veri mai răcoroase. Pe timpul verii, pe malurile lacului se formează frecvent ceață. Iarna, lacul îngheață în proporție de 40-95%, porțiunile centrale rămânând de obicei libere de ghețuri, aceasta datorită vânturilor puternice care împiedică formarea lor. Un fenomen tipic Marilor Lacuri este și ninsoarea de efect de lac, care se înregistrează mai ales în Peninsula Superioară a statului Michigan, unde pot cădea până la 9 metri de zăpadă pe an. Temperatura medie a apei lacului, la suprafață, a crescut din 1979 încoace cu 2,5 °C (cu mult mai mult decât temperature medie a aerului în aceeași zonă), fapt pus pe seama încălzirii globale. Furtunile care se abat asupra Lacului Superior mai ales în timpul toamnei pot produce valuri de peste 7 m înălțime, care au dus la numeroase naufragii. Marile Lacuri au fost formate prin eroziune și depunere în timpul repetatelor avansări și retrageri ale ghețurilor din timpul pleistocenului (cea mai recentă eră glaciară), care a luat sfârșit cu circa 10.000 de ani în urmă. Până atunci, zona ocupată acum de Lacul Superior era alcătuită din văi largi și sisteme de râuri, iar regiunea actuală a lacurilor era probabil o câmpie.
