În credinţa populară, primele zile ale lunii martie sunt numite babe şi în fiecare an, pe 1 martie, oamenii îşi aleg câte o zi din aşa-zisele Zilele Babelor, care le va arăta cum va fi viaţa lor în anul respectiv: fie luminoasă, fie noroasă sau posomorâtă.
Credinţa populară spune că “Babele” sunt vrăjitoare care au puterea să influenţeze starea vremii într-o singură zi, căci în aceste zile până şi Baba Dochia, cea care aduce vremea rece, începe să dezbrace cele 9 cojoace pe care le poartă din iarnă.
Mai mult, ele pot determina starea sufletească şi dispoziţia care te vor însoţi tot anul, până la sosirea celorlalte Babe, anul viitor.
“Babele” simbolizează o tradiţie românească fascinantă, o legendă invocată în mituri şi istorisiri româneşti, bazată atât pe interpretarea “băbească” a vremii, cât şi pe ritualurile care se petreceau în sânul familiei tradiţionale.
Potrivit tradiţiei populare, începând cu 1 şi până pe 9 martie se alege o zi, sau o babă, care va anticipa starea de spirit, norocul si predispoziţia fiecăruia, până la “babele” de anul următor.
Cum se “face” norocul?
În timp însă, tradiţia s-a modificat, iar obiceiul a fost adaptat la propriile precepte şi convingeri. Aşa că, dacă tot anul stă sub semnul norocului, de ce să nu ni-l facem chiar noi…?
Astăzi, alegerea Babelor a devenit un joc, iar orice asociere se face sub semnul unei “şarade”, spune Sabina Ispas, folclorist şi Membru al Academiei Române. Acest tip de intrepretare nu se mai asociază gândirii religioase, ci mai degrabă celei magice, singura atracţie constând în convingerea că acestă zi dezvăluie latura ascunsă a personalităţii.
Astfel, “Baba” a ajuns să se stabilească de fiecare în parte, după bunul plac, fiind aleasă, de cele mai multe ori la întâmplare. Alţii însă, continuă sa o stabilească în funcţie de ziua de naştere.
“Dacă data naşterii celui ce vrea să afle în ce stare sufletească îl găsesc babele, are o cifră mai mare decât cifra nouă, atunci se obişnuieşte să se calculeze suma celor două cifre şi astfel se poate lesne ghici ziua babei”, spune Sabina Ispas, etnolog la Muzeul Satului.
Mai puţin favorizaţi sunt însă cei născuţi pe întâi martie, căci, aşa cum spun bătrânii, această primă zi care deschide luna, urmată de 11 şi 21 martie, sunt zile aducătoare de ghinion. Dacă te numeri printre “norocoşi”, nu căuta să pui paie pe foc, începând vreo treabă importantă în aceste zile, avertizează Paula Poapoiu, însă cel ce a avut parte de o zi urâtă nu trebuie să fie supărat, “căci anul viitor sigur o să-l găsească cu veselie”, ne linişteşte ea.
Dar zilele nu erau repartizate întâmplător, de regulă, cea de-a noua zi revenind celei mai autoritare şi importante dintre femeile casei. În accepţia populară, ziua în care erai numită “babă” se putea lasă moştenire, acest obicei fiind legat de autoritatea şi responsabilitatea familială, explică etnologul Sabina Ispas.
Mai mult, Zilele babelor sunt considerate purificatoare şi dătătoare de speranţă veşnică în viaţa. Potrivit etnologului, înainte, în familiile tradiţionale, când personalităţile feminine se întâlneau, adesea se întâmpla ca acestea să între în conflict. Astfel, “Baba” nu simboliza o bătrână urâtă şi rea, ci o femeia care îşi câştiga propria autoritate.
Pentru că primele zile ale lunii martie au prezentat întotdeauna o instabilitate atmosferică crescută, asocierea fiecărei femei cu una dintre cele nouă zile era percepută înainte ca o responsabilizare şi o metodă de educare spre autocontrol şi conştientizare a propriilor îndatoriri în cadrul familiei, de fiecare femeie, spune Sabina Ispas.
Fiecare dintre cele nouă zile, în funcţie de vremea pe care o aducea, dezvăluia caracterul, calităţile şi defectele fiecărei femei în parte.
Însă, dincolo de acest joc ce face parte din perioada sărbătorilor cu dată fixă, 1-9 martie – Babele, simbolizate de Baba Dochia, nu reprezintă altceva decât ultima luptă care se dă între iarnă şi primăvară. După moartea ei, zilele încep să crească, iar vremea frumoasă triumfă.
