Vaccinarea copiilor a stârnit în ultimii ani multe discuții și a generat numeroase studii, ducând în continuare la o avalanșă de reacții și întrebări. Informarea este dificilă, sursele oficiale sunt greu de identificat, iar informația capătă atât de multe direcții încât este greu să ne dumirim și să luăm o decizie. Dacă în alte situații specialiștii sunt cei care decid, în privința vaccinării copiiilor părinții sunt cei care poartă pe umeri întreaga responsabilitate, iar aceasta nu este deloc ușor de dus.
La un eveniment recent organizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), alături de Societatea Națională de Medicină a Familiei, au fost oferite mai multe informații despre siguranța vaccinării la copii. Sigur că aceste informații nu acoperă întreaga plajă de întrebări pe care părinții și le pun, însă oferă surse de informare oficiale care pot fi accesate ulterior pentru a lămuri o mare parte dintre subiectele care creează nesiguranță.
7 Întrebări privind vaccinarea la copii
-
Vaccinurile sunt necesare?
Ne putem întreba de ce sunt necesare vaccinurile pentru bolile copilăriei, de ce să nu lăsăm copilul să contacteze boala și astfel să capete imunitate. Statisticile arată că aceste boli ale copilăriei pot duce la complicații, dintre care unele severe. De exemplu poliomielita poate avea urmări grave și poate duce la paralizii ireversibile, iar rujeola duce la deces (1 la 1000 de cazuri) sau la encefalită (1 la 1000 de cazuri). Complicațiile date de infecția naturală sunt mult mai frecvente (în medie 1 la 1000 de cazuri) comparativ cu cele postvaccinale (1 la 1 milion de cazuri). Vaccinul antihepatitic B este de semenea inclus în schema obligatorie de vaccinare și oferă protecție imunologică pentru o afecțiune destul de frecvent întâlnită astăzi în populație.
-
Este mai bine ca vaccinarea să fie amânată până copilul mai crește?
Copiii sunt vaccinați încă din primele zile de la naștere. Nu este necesar ca vaccinarea să fie amânată până când copilul mai crește, studiile arată că nu există efecte secndare mai frecvente la copiii mai mici sau cei mai mari.
Întârzierea vaccinării lasă copiii mici expuși bolilor și complicațiilor acestora. În plus, vaccinurile nu suprasolicită sistemul imunitar. În mediul înconjurător există în permanență microorganisme cu care organismul nostru vine în contact, astfel că sistemul imunitar “lucrează” încontinuu, fără ca mecanismele imunitare să fie “depășite”.
-
Vaccinurile ar putea suprasolicita sistemul imunitar?
Încă de la naștere micuții vin în contact cu o muțime de microorganise, în fața cărora intervine sistemul imunitar. Vaccinarea “completează” această expunere, însă fără a “slăbi” imunitatea. Sistemul imunitar al nou-născuților este unul complex, care luptă cu milioane de bacterii și virusuri în primele luni de viață, folosind celule specializate provenite de la mama.
-
Ce impact are lipsa vaccinării asupra celorlalți?
Există o categorie de persoane cărora vaccinarea le este contraindicată. De exemplu femeia însărcinată nu poate face ROR (dacă nu a fost vaccinată/nu a avut bolile în copilărie sau titrurile de anticorpi nu mai sunt suficiente pentru a-i oferi protecție imunlogică). Însă contactarea acestor boli în timpul sarcinii poate duce la avort spontan sau malformații grave ale fătului. Totodată copiii sau persoanele care suferă de afecțiuni ce scad capacitatea sistemului imunitar de a lupta (infecția HIV, cancer, leucemie, imunodeficiență congenitală) sunt în pericol, pentru acest grup orice infecție poate fi fatală.
De asemenea unele infecții sunt agresive, nou-născuții nu au imunitate pentru tusea convulsivă, difterie, poliomielită, rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă. Patru dintre acestea au risc mare de deces, iar trei pot da complicații grave.
-
Vaccinurile conțin substanțe dăunătoare ce pot afecta sănătatea?
Conțin vaccinurile mercur/thiomersal, aluminiu sau formaldehidă? Vaccinurile monodoză nu conțin mercur sau thiomersal, dar cele multidoză contin forma etil-mercur – formă care se elimină rapid din organism (spre deosebire de metil-mercur) și care astăzi nu se folosește în UE, USA și Australia.
Metil-mercur, care se elimină greu din organism, se poate găsi în: pești ( de ex. ton 1,8 mg/kg), fructe de mare, iar în cantitate mare poate provoca tulburări neurologice și intelectuale. Etil-mercur, forma ce se elimină rapid din organism se găsește în cerneala tatuajelor de exemplu.
Aluminiul din vaccinuri prezintă un nivel mai mic decât cel prezent în laptele matern sau în alimente. În primele 6 luni de viață: 4,22 mg săruri de aluminiu dacă se admnistrează toate vaccinurile din schemă, 5 mg săruri de aluminiu în cazul alăptării la san, 40 mg aluminiu în cazul hrănirii cu lapte praf (valori medii) și 120 mg aluminiu în cazul hrănirii cu lapte praf pe bază de soia.
Formaldehida este conținuta în vaccinuri în catități mici, dar se găsește în mod obișnuit în sângele nostru. Cantitatea obișnuită de formaldehidă din sangele nostru este de 10 ori mai mare decât cea din oricare vaccin.
-
Vaccinarea poate conduce la autism?
Au fost realizate numeroase studii pentru a stabili existența sau absența unei legături între vaccinuri și autism. Astăzi, după implicarea în studii a peste un milion de copii, se constată că nu există nicio legătură (2).
-
Vaccinurile pot da reacții adverse?
Vaccinurile pot da reacții adverse, acestea fiind relatate în prospect, de la frecvente la foarte rare. Pentru a evita diferențele de prospecte găsite pe internet, este recomandat să accesați site-ul oficial European Medicines Agency, unde fiecare prospect este tradus în limbile europene, fiind același prospect care există în cutia vaccinului.(3)
