Credincioșii ortodocși îl cinstesc, mâine, pe Sfântul Ilie, aducătorul de ploaie. Sfântul Ilie este cunoscut credincioșilor ca un mare profet, factor de minuni.
Despre acesta se mai spune că provoacă tunete, trăsnete și decide unde natura se dezlănțuie cu grindină și furtuni. Sfântul Ilie prin rugăciunea sa a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă. Bisericile sunt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), la casele gospodarilor obişnuindu-se a se organiza praznice mari. Biserica Ortodoxă Română l-a numit pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul patron spiritual și protector al aviatorilor români.
Cine e Sf. Ilie
Potrivit scrierilor creștine, Ilie s-a născut cu 850 de ani înaitea lui Iisus Hristos, în cetatea Tesve, cetate de la care i se trage și numele. Se spune că la naşterea sa a fost învelit în scutece de foc şi i s-a dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu. Sf Ilie, din tribul lui Aaron, a devenit un mare apărător al creștinilor și unul ditre cei mai cunoscuți profeți ai Vechiului Testament.
Ahab, regale acelor vremuri, și-a obligat poporul să se închine lui Baal din iubire pentru soția sa. Se spune că Dumnezeu s-a înfuriat și l-a trimis pe Sfântul Ilie pentru a-l pedepsi pe rege.
După ce s-a rugat lui Dumezeu, Ilie s-a retras pe malul râului Cherit iar în urma lui s-a pornit o secetă care a ars tot și a chinuit orice viețuitoare. Seceta a durat trei ani și jumătate și s-a încheiat atunci când poporul iudeu și-a recunoscut greșeala închinării la zeul Baal.
Pentru a demonstra puterea lui Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune lui Ahab să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel și să se închine lui Baal, iar el să se roage lui Dumnezeu pentru a se termina seceta. Acesta a reușit să aprindă focul peste jertfa adusă, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu au reuşit să facă. Astfel Sf Ilie a îndepărtat cultul lui Baal.
Se culeg plantele de leac
O veche tradiţie presupune că dimineaţa, să se culeagă plante de leac, mai ales busuioc. Acesta se pune apoi la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămară. În trecut, pe 20 iulie se culegeau plantele pentru farmece și descântece.
Tradiția spune că tinerele necăsătorite trebuie să se ducă în seara din ajunul Sfântului Ilie pe ogoare de cânepă. Acolo acestea se dezbracă și se tăvălesc prin plante. După ce ajung acasă, se pun la somn și așteaptă visul profetic. Dacă acestea visează cânepă verde, se vor mărita cu barbați tineri, iar dacă visează cânepă urscată vor avea parte de un sortit bătrân.
Se sfinţesc merele
Până de Sf Ilie consumul de mere este interzis. Se spune că în ziua de 20 iulie, sufletele morților se întorc pe la casele lor, iar pentru a nu fi mâniate, femeile trebuie să scuture merii de roade iar copii să le adune. Înainte de a fi consumate, fructele trebuie să fie duse la biserică pentru a fi sfințite. În caz contrar, riști să nu te bucuri de razele soarelui tot anul.
De Sfântul Ilie, gospodinele trebuie să își servească oaspeții cu miere proaspătă și țuică. În caz că această tradiție nu se respectă, ploile vor cuprinde stupii și inundă culturile.
Nu se lucrează în această zi
În ziua prăznuirii Sfântului Prooroc Ilie, credincioșii nu trebuie să lucreze pe câmp sau în gospodării, ca în orice zi cu cruce roșie. Dacă acest lucru nu este respectat, toate culturile vor fi lovite de piatră și poi abundente.
Se spune ca cine nu cinsteşte sărbătoarea aşa cum se cuvine va fi aspru pedepsit de Sfântul Ilie, care va trimite grindină şi furtună peste ogoarele sale. În unele regiuni nu se aprinde chiar nici focul în vatră pentru a se găti mâncare.
