În studiul Indicele de Progres Social 2019, privind calitatea vieții și bunăstării sociale, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, România ocupă locul 45 din 149 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene.
România se regăsește, conform scorului înregistrat, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Bulgaria și Mauritius.
Comparativ cu Bulgaria, care și-a păstrat poziția 43 în top, România a coborât de la 44 la 45, conform newsweek.ro.
Serviciile de apă și de salubritate, printre punctele slabe
Analiza dedicată României din cadrul studiului subliniază punctele slabe și punctele forte ale țării noastre în comparație cu alte 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar. Coordonatele la care România a obținut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă și de salubritate (locul 83), sănătatea și bunăstarea (locul 74) și accesul la educație de bază (locul 73).
Siguranța personală, calitatea mediului – printre punctele forte
Printre coordonatele la care țara noastră a obținut cel mai bun punctaj se află siguranța personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana și îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48).
Norvegia, Danemarca şi Elveţia – pe primele locuri în clasament
În 2019, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca şi Elveţia, iar pe ultimele, Ciad, Sudanul de Sud şi Republica Centrafricană.
Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii de ţări din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (21), fiind urmată de Cehia (24), Estonia (25), Lituania (32), Polonia (33), Slovacia (35), Letonia (36), Croaţia (38), Ungaria (39), Bulgaria (43) şi România (45).
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 149 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale.
Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – şi anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală; pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.
„În ciuda unei creşteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creşterii puterii de cumpărare şi a scăderii şomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o uşoară scădere a indicelui privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educaţie de bază, apa şi salubritatea, devine evident şi din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiţii care duc la dezvoltare economică şi implicit creşterea nivelului de trai“, explică Alexandru Reff, country managing partner Deloitte România şi Moldova.
