Un gheţar aflat în nord-vestul platoului tibetan, în China, a conservat, în ultimii 15.000 de ani, mai multe tipuri de virusuri. Conform unui material publicat joi de Live Science, unele dintre acestea sunt necunoscute pentru ştiinţă.
Oamenii de ştiinţă au descoperit 28 de noi grupuri de virusuri, după ce au analizat două mostre de gheaţă extrase din gheţar, potrivit digi24.ro. Studierea acestor virusuri îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă ce tipuri de virusuri au proliferat în diferite condiţii de climă şi de mediu, de-a lungul timpului.
„Această gheaţă se va topi, iar virusurile vor fi eliberate din nou, în cel mai nefericit scenariu. Dacă acest lucru se întâmplă, este mai bine să ştim cât mai multe despre aceste virusuri“, afirmă cercetătorii.
Studierea microbilor păstraţi în gheaţă, o provocare pentru ştiinţă
Studierea microbilor păstraţi în gheaţă poate fi o provocare pentru ştiinţă pentru că este extrem de uşor să contaminăm mostrele extrase din gheaţă cu bacterii moderne. Din această cauză, cercetătorii au creat un nou protocol pentru astfel de situaţii.
În acest caz, cele două mostre extrase din gheţarul Guliya au fost colectate în anii 1992 şi respectiv 2015. Pe atunci nu existau măsuri speciale pentru prevenirea contaminării lor.
În aceste condiţii, exteriorul mostrelor de gheaţă a fost contaminat, dar interiorul lor a rămas neatins. Pentru a ajunge la interiorul mostrelor, cercetătorii au folosit un fierăstrău sterilizat pentru a tăia felii cu grosimea de 0,5 centimetri din stratul exterior de gheaţă. Ei au spălat mostrele rămase cu etanol şi au topit încă un strat de 0,5 centimetri. În cele din urmă, au îndepărtat încă 0,5 centimetri din mostre prin spălare cu apă sterilă. Cercetătorii au ajuns la straturile necontaminate ale mostrelor de gheaţă şi au putut descoperi noile tipuri de organisme virale.
Cercetătorii au descoperit 33 de grupuri de virusuri în mostrele de gheaţă
Cercetătorii au descoperit în total 33 de grupuri de virusuri în mostrele de gheaţă. Dintre acestea, 28 de grupuri sunt necunoscute de ştiinţă: „Microbii din cele două mostre sunt foarte diferiţi între ei. Asta înseamnă că trăiau în condiţii foarte diferite de climă în momentul în care au rămas prinşi în gheţar”.
Studierea virusurilor străvechi „deschide o fereastră spre genomurile virale şi ecologia lor. De asemenea, pune în evidenţă şi impactul acestora asupra abundenţei de grupuri microbiene“, se mai notează în studiu.
