În urmă cu 5-10 milioane de ani, broaște țestoase gigant populau mlaștinile cu apă dulce din America de Sud, iar acum cercetătorii au găsit bucăți din carcasa unui exemplar de Stupendemys geographicus, arată CNN.
Câte kilograme avea broasca
Stupendemys geographicus a fost cel mai mare tip de broască țestoasă care a existat vreodată și atingea dimensiuni impresionante: de 3 metri lungime și 1100 de kilograme.
Studiind carcasele și fosilele de mandibule inferioare găsite, cercetătorii au descoperit că masculii aveau coarne pentru a le proteja craniul. În ciuda dimensiunilor imense, urmele de mușcături de pe carcasă arată că prădătorii din acele timpuri nu erau prea impresionați de broasca țestoasă gigant.
Noile fosile au fost descoperite în Venezuela și Columbia, iar aceast tip de țestoasă a fost descris pentru prima dată de paleontologul Roger Wood, în 1976.
Wood a denumit-o „Stupendemys” datorită mărimii și „geographicus” pentru a le mulțumii celor de la Societatea Națională de Geografie pentru sprijinul acordat cercetării fosilelor de broaște țestoase, spune Edwin Cadena, autor al studiului, geolog și palentolog la Universitatea Del Rosario din Columbia.
Ce arată noile fosile
Noile fosile ne arată dimensiunile pe care le putea atingea țestoasa gigant, precum și coarnele imense dispuse aproape de gât. Acestea îl ajutau pe mascul să își protejeze capul când se lupta cu alți masculi, femelele nu aveau coarne.
Studiul a fost publicat miercuri în jurnalul Science Advances.
O altă descoperire importantă este mandibula inferioară, care dezvăluie din ce era compus: mâncau pești, crocodili, șerpi și moluște, fiind și capabile să desfacă semințe mari cu gura, arată Cadena.
Deși zona în care aceste țestoate trăiau este acum un deșert, în urmă cu 5-10 milioane de ani acolo se afla o zonă umedă și mlaștinoasă cu o faună diversificată. Era un mediu perfect pentru țestoase, iar asta le-a permis să atingă dimensiuni impunătoare.
„Aceasta este una dintre cele mai mari, dacă nu cea mai mare țestoasă care a existat vreodată“, spune Marcelo Sanchez, autorul principal al studiului și director al Institutului Paleologic de la Universitatea din Zurich.
Nu se știe exact de ce au dispărut, însă cercetătorii știu că mediul lor a fost distrus când Anzii s-au ridicat și au separat râurile Amazon, Orinoco și Magdalena.
Valentina Grădinaru
