Hemerocallis, sau crinul de o zi, este o floare frumoasă și nepretențioasă, foarte rezistentă la condiții neprielnice, la ger și la uscăciune, la boli și la dăunători.
Hemerocallis crește formând tufe compacte, de diferite înălțimi (în funcție de soi), cu un frunziș verde crud sau intens. Frunzele înguste, ușor „căzătoare”, dau un aspect de fântână arteziană. Chiar și fără flori, aceste tufe sunt ornamentale. Tijele florale se înmulțesc an de an și poartă pe ele zeci de boboci fiecare, ce se deschid pe rând.
Florile, mici ca niște clopoței unele, altele ca niște fluturi, medii, mari, gofrate, ondulate, spumoase, serioase, simple și majestuoase, parfumate sau nu, fac deliciul tuturor grădinilor. În fiecare dimineață, se ivesc flori noi, iar seara se retrag. De aici și numele de „crin de o zi”. Hemerocallis înflorește abundent, toată vara. Tufele care înfloresc primele pot produce o reînflorire la sfârșitul verii, lucru care nu se întâmplă cu alți crini.
Îngrijire
Hemerocallis iubește soarele, dar fiind o floare nepretențioasă înflorește și în locuri semiumbroase. Dacă este la soare, produce mai multe flori, iar dacă este la umbră face flori mai puține, care însă vor rezista mai mult. Pământul este de preferat să fie fertil, afânat, ca să permită trecerea apei și a aerului.
Crinul de o zi este o plantă rezistentă la uscăciune. Se udă regulat, dar nu cu foarte multă apă, lăsând pământul să se usuce puțin între udări, altminteri rădăcina va putrezi.
Îngrășăminte se vor aplica de două ori pe sezon: înainte de înflorire și după ce a trecut perioada de înflorire. Cel mai simplu se rezolvă această problemă cu „supă” de buruieni (ierburi, buruieni culese din grădină, fără semințe, lăsate la macerat o săptămână și apoi diluate cu apă în proporție 1:3), cenușă de lemn, mulci din iarbă cosită. Florile trecute se îndepărtează pentru a lăsa loc celor care vin din urmă și pentru a da plantei un aspect îngrijit. La fel, și tijele florale vor fi îndepărtate o dată cu sfârșitul înfloririi. Frunzele vătămate sau uscate se vor îndepărta și ele, ca să nu stricăm aspectul decorativ al tufei.
Înmulțire și plantare
Hemerocallis se poate înmulți prin divizarea tufei sau prin semințe.
Divizarea tufei este o operație chiar indicată, o dată la cinci-șapte ani, pentru a renîntineri planta. Tufele de hemerocallis se despart și se plantează segmente.
Bulbii cresc de la an la an și periodic în jurul lor apar alții mai mici. Când aceștia sunt suficient de mari și din ei cresc și părțile supraterane, se pot despărți de planta-mamă și planta separat, menținându-se o umiditate moderată. Trebuie menționat că au o foarte mare putere de reproducere, așa că această metodă va da roade negreșit. Operațiunea se va executa primăvara devreme, în martie-aprilie, înainte ca planta să pornească în vegetație. De asemenea, puteți să o înmulțiți la sfârșitul verii, după ce trec florile. Are în pământ o rădăcină fibroasă, nu bulb cum au alți crini. Se pot planta individual sau în grupuri de trei-patru.
Doar plantele care sunt viguroase și au cel puțin trei ani pot fi scoase din pământ și divizate. Operațiunea de divizare a tufei se face cât se poate de repede pentru că rădăcinile se deshidratează ușor. Păstrați suficient pământ pe ele pentru a menține cât de cât umiditatea. Diviziunile rezultate se plantează imediat, la aceeași adâncime ca planta-mamă. Specialiștii recomandă ca în gropile de plantare să adăugați mraniță foarte bine descompusă. Imediat ce ați terminat de plantat, udați din abundență.
Înmulțirea prin semințe este mai complicată și este nevoie de câțiva ani până ce noua plantă să ajungă să producă flori. Se recoltează semințele uscate, la două-trei luni după căderea florilor. Se seamănă la începutul primăverii, în recipiente ținute în sere sau în casă. Germinează după una-două săptămâni, iar când plăntuțele sunt destul de puternice, pot fi mutate în ghivece individuale. În grădina pot fi plantate abia după un an.
Boli și dăunători
Fiind o plantă rezistentă și nepretențioasă, rar o să vedeți un hemerocallis suferind. Clima rece și umedă favorizează apariția unor ciuperci care dăunează bunei dezvoltări a plantei. De asemenea, este o plantă sensibilă la atacurile afidelor, care trebuie combătute energic din clipă în care s-a sesizat prezența lor. Melcii și limacsii pot fi și ei una din cauzele dispariției plantei din grădina dumneavoastră.
