Credincioșii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul, ocazie cu care peste 2 milioane de români își sărbătoresc onomastica.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi peste 650.000 de femei.
Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 464.046, transmite Agerpres.
Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – purtat de 355.398 de români, Ionel – 137.827, Ionică – 4.539, Ioniţă – 1.973, Ionuţ – 355.244, Ivan – 6.597, Jan – 4.671, Jean – 3.530 şi Nelu – 20.741.
În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 387.913, dar şi Ionela – 147.378, Ionelia – 6.789, Ionica – 19.488, Ionuţa – 577, Jana – 4.963, Nela – 10.957, Oana – 72.232 sau Onuţa – 134.
Tradiții legate de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Tradiția spune că, pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roșu, acesta amintind de martirajul Sfântului Ioan. În popor se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului.
În tradiția populară, această zi tristă a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul era cunoscută ca “Sfîntul Ioan cap tăiat”, “Sântion de toamnă”, “Crucea mică” sau “Brumariul”.
De asemenea, o datină foarte răspândită pe vremuri presupunea începerea în această zi a unui post special, aproape negru, ce dura aproximativ două săptămâni, până la Ziua Crucii (14 septembrie).
În lumea tradițională a satului nu se tăia nimic cu cuțitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna. O altă interdicție era cea a folosirii maăturii, care ar deranja liniștea mortților.
Un obicei vechi spune că, de Sfântul Ioan, trebuie să ne stropim cu aghiasmă pe față, pentru a fi feriți de boli tot anul. O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie și începe să se facă mai cald.
Legende despre Sf. Ioan Botezatorul
În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legendă îl înfățișează pe Sfântul Ioan ca pe un singuratic care se refugiază într-o pădure pentru reculegere și răscumpărarea păcatelor. De aici pleacă uneori, cu crucea în mână, în lume. Așa s-a întâlnit cu Iisus.
Într-o altă legendă, Dumnezeu îl îndrăgește nespus datorită modului extrem de simplu în care-și făcea rugăciunea și tocmai de aceea îl alege să-i boteze fiul.
În zonele de sud ale României se crede că Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre sfinții cei mai apropiați de Dumnezeu, în timp ce bucovinenii îl consideră – alături de Sfântul Neculai – patronul pruncilor, cel ce are grijă ca aceștia să nu moară nebotezați.
