Leonardo da Vinci este considerat de către unii specialişti drept cel mai mare geniu din istoria omenirii, deşi a trăit cu peste jumătate de mileniu în urmă, potrivit cespun.eu
Acesta a trăit între 1452-1519 şi a fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene, din perioada de apogeu a acesteia.
Leonardo a fost un geniu universal. A fost pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor.
Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au pus amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci.
Este considerat unul din marii inovatori ai picturii și unul din cei mai mari pictori din istorie. Deși se fac speculații asupra metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui Leonardo da Vinci asupra lumii este mai degrabă logică decât misterioasă.
#1. Numele său nu este Leonardo da Vinci
Deşi acesta este unul dintre cele mai cunoscute nume din istorie, numele corect al artistului este Leonardo di ser Piero da Vinci.
Am fi tentaţi poate să ne adresăm marelui inventator cu „domnul da Vinci”, însă acest lucru nu ar fi corect, întrucât „da Vinci” înseamnă „din Vinci”, făcând referire la locul din care se trage, respectiv oraşul Vinci, din regiunea Toscana, Italia. La fel ca Apolodor din Damasc sau Jean de la Craiova.
Totuşi, în marile muzee sau la casele de licitaţii, specialiştii fac referire la artist folosind numele Leonardo.
#2. Nu a avut parte de educaţie formală
A fost fiul nelegitim al lui Messer Piero Frusino di Antonio da Vinci și al Caterinei, despre care se spunea că este o ţărancă din Vinci.
Cercetătorul italian Francesco Cianchi, după ce a studiat mai mulți ani registrele parohiale din Vinci și din împrejurimi, a afirmat că în acea perioadă nu s-a născut nicio femeie acolo cu acest nume și, în realitate, mama lui Leonardo da Vinci ar fi fost o sclavă arabă care îi aparținea bogatului Vanni di Niccolo di Ser Vann, unul dintre clienții lui Piero. Această sclavă a fost creștinată și botezată Caterina.
Nu se cunosc multe lucruri despre copilăria sa, ci se știe faptul că primii cinci ani i-a petrecut alături de mama sa, în cătunul Anchiano, iar după a trăit în casa tatălui său împreună cu el și cu bunicii paterni și unchiul Francesco.
Leonardo a fost un auto-didact. Nu a primit educaţie formală în afară de lucrurile de bază, precum cititul, scrisul şi matematica.
În anul 1466, la doar 14 ani, Leonardo a devenit ucenicul artistului Andrea di Cione, cunoscut și sub numele de Verrocchio. Acesta avea un atelier renumit în toată Florența.
După șase ani de muncă și studiu, în anul 1472, Leonardo da Vinci s-a calificat ca maestru și a fost admis în Ghilda Sf. Luca, ghilda artiștilor și a doctorilor.
#3. Viaţa personală
Nu se cunosc prea multe amănunte despre viața personală a renumitului pictor, deși, în urma lui, a lăsat sute de pagini de manuscrise.
În niciuna dintre scrierile sale nu apar indicii care să ducă spre un interes afectiv avut față de o persoană. Aşadar, nu se cunoaşte nimic despre o relație afectivă faţă de vreo persoană, bărbat sau femeie.
Toți cei care l-au cunoscut pe Leonardo da Vinci au afirmat că el era o persoană dedicată trup și suflet artei și științei.
În aprilie 1519, cu câteva zile înainte de moarte, Leonardo da Vinci și-a redactat testamentul.
El a lăsat bunuri moștenire fraţilor vitregi, dar și prietenilor și servitorilor. Majoritatea moștenirii i-a revenit lui Francesco Melzi, unul dintre elevii săi, căruia i-au fost încredințate tablourile, manuscrisele, obiecte personale, pensia, dar și o parte din proprietăţile sale.
#4. Cel mai mare proiect al său a fost distrus
Deşi a realizat numeroase proiecte faimoase, precum Mona Lisa sau Cina cea de taină, cel mai mare proiect al său a fost distrus în totalitate.
Ducele de Milano, Ludovico il Moro, i-a comandat lui Leonardo o lucrare numită Gran Cavallo, în anul 1482.
Aceasta urma să fie o statuie ecvestră, care trebuia să-l reprezinte pe tatăl ducelui, Francesco Sforza, călare pe calul său. Statuia trebuia să aibă o înălţime de circa 7,5 metri, fiind, la acea vreme, cea mai înaltă statuie ecvestră din lume.
Leonardo a petrecut aproape 17 ani realizând diverse schiţe şi planuri pentru statuie. Dar, înainte de a fi finalizată, forţele franceze au invadat oraşul Milano, în anul 1499.
Sculptura din argilă a fost distrusă de către soldaţii francezi, care au făcut-o bucăţi.
#5. Acuzaţii de sodomie
Actele întocmite de autorităţi în „Procesul Saltarelli” constituie singurele documente istorice și singurele cu valabilitate juridică care fac referire directă la orientarea sexuală a lui Leonardo da Vinci.
În data de 9 aprilie 1476, în cutia de scrisori din fața primăriei (Palazzo della Signoria) a fost depus un denunț anonim împotriva unui tânăr ucenic giuvaergiu, pe nume Jacopo Saltarelli.
În acest denunț se menționa că acesta ar avea diverse „legături mizerabile cu persoane care i-au solicitat asemenea servicii nasănătoase”.
Denunțul acuză patru persoane de a-l fi sodomizat pe Saltarelli, respectiv: Leonardo da Vinci, ucenic în atelierul pictorului Verrocchio, un croitor pe nume Baccino, un anume Bartolomeo di Pasquino, și Leonardo Tornabuoni, membru al familiei aristocratice cu același nume din Florența, asociată cu familia Medici.
Saltarelli era cunoscut autorităților, deoarece se prostitua, iar cu câteva luni în urmă, un alt bărbat fusese condamnat pentru sodomizarea acestuia.
în acea perioadă, sodomia era considerată un delict extrem de grav, pedepsit cu moartea prin ardere pe rug. Deoarece era extrem de greu de probat, adesea se recurgea la tortură. Nu era o chestiune cu care să se glumească, deși autoritățile erau relativ tolerante.
Dosarul cazului de sodomie în care era implicat și Leonardo da Vinci a fost clasat. Cu toate acestea, eticheta de „desfrânați” aplicată de opinia publică celor patru acuzați a persistat multă vreme.
Privind retrospectiv, toată această afacere pare să fi fost un atac politic la adresa familiei de Medici, Leonardo fiind doar o victimă colaterală.
#6. Era un procrastinator desăvârşit
Era un perfecționist desăvârșit și ducea în suflet o neliniște continuă. Astfel, dorinţa sa de a lucra în acelaşi timp la mai multe proiecte îl făceau un procrastinator desăvârşit.
Cele mai multe, dacă nu toate operele sale, au rămas neterminate. În timp ce lucra la o invenție sau la un tablou, îi veneau în minte alte și alte idei, astfel lăsa neterminat ce începea.
Petrecea mult timp în natură, punând în practică diverse experimente ştiinţifice şi umplând caiete întregi de invenții, observații și teorii.
Se crede că un accident vascular cerebral i-a lăsat mâna dreaptă paralizată. Astfel, din această cauză, celebra pictură Mona Lisa ar fi rămas neterminată.
Deşi avea un talent ieşit din comun, doar 15 picturi au fost atribuite în totalitate sau în parte marelui artist.
#7. Omul Vitruvianș
Omul Vitruvian este desenat pe hârtie, cu cerneală, și arată un bărbat în două poziții suprapuse, cu brațele și picioarele depărtate, integrat într-un cerc și un pătrat.
Ca și alte desene care îi aparțin lui Leonardo da Vinci, Omul Vitruvian pornește de la ideea potrivit căreia omul reprezintă un microcosmos al Universului. Această operă a lui Leonardo da Vinci este regăsită și sub denumirile de Canoanele Proporțiilor sau Proporțiile Omului.
“Oamenii din Antichitate spuneau că omul este o lume în miniatură; şi cu siguranţă acest nume este bine acordat, pentru că la fel cum lumea este compusă din pământ, apă, aer şi foc, trupul uman adună aceste elemente pe pământ.” – scria Leonardo într-o notiţă.
#8. Opera sa nu era apreciată în timpul vieţii
Cum se întâmplă în cazul majorităţii marilor artişti, nici Leonardo da Vinci nu a avut parte de o apreciere pe măsură în timpul vieţii.
La acest lucru a contribuit şi faptul că marele artist nu a depus niciun fel de efort pentru a-i fi publicate operele sau invenţiile.
A făcut, de asemenea, mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii. Deși nu le-a publicat, aceste descoperiri au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul științific.
#9. Interesat de anatomie
Leonardo da Vinci era fascinat de corpul uman. De asmenea, arta lui se baza mereu pe observaţiile ştiinţifice.
În anii 1480, interesul lui Leonardo pentru replicarea cu acurateţe a tendoanelor şi musculaturii corpului l-a făcut să recurgă la ştiinţă.
Acesta ar fi disecat multe cadavre, atât de oameni, cât şi de animale.
Disecţiile inimii, sistemului vascular şi genital şi a altor organe reprezintă primele ilustraţii din istoria modernă.
De asemenea, Omul Vitruvian ar fi rezultatul unor astfel de experimente.
#10. Ultimii ani ai lui Leonardo da Vinci
Încă din timpul vieții Leonardo era atât de renumit, încât regele Franței îl considera un fel de trofeu. Francisc I i-a oferit în anul 1515 titlul de „Prim Pictor, Inginer şi Arhitect al Regelui”. Astfel, Leonardo a părăsit Italia pentru totdeauna.
Leonardo a devenit o adevărată comoară neprețuită în viziunea lui Francisc I, declarând că avea să stea pe cheltuiala sa până la sfârșitul vieții.
Deși este aproape sigur că regele nu a fost prezent în momentul în care Leonardo a trecut în neființă, legenda spune că acesta s-ar fi stins în brațele acestuia. Jean Auguste Dominique Ingres a pictat chiar un tablou romantic ilustrând această scenă dramatică.
Interesul pentru opera sa nu a scăzut niciodată, deşi a crescut în popularitate abia spre sfârşitul vieţii. Mulțimile făceau încă de atunci coadă să-i vadă lucrările, la fel cum se întâmplă şi în prezent.
Leonardo da Vinci a murit pe 2 mai 1519 în Amboise, Franţa, la vârsta de 67 de ani.
A fost înmormântat în cimitirul unei biserici din apropierea palatului regal. Biserica a fost aproape rasă de pe faţa pământului în timpul Revoluţiei Franceze, acest lucru făcând ca mormântul marelui artist să fie imposibil de identificat.
