Pe data de 9 martie, românii sărbătoresc cei 40 de Sfinţi mucenici din Sevastia. În această zi, se respectă superstiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani.
Cei 40 de mucenici din Sevastia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri.
În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei.
Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat.
În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor.
În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele.
Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac. Moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.
Gospodinele prepară mucenici
Conform tradiţiei creştine, sfinţii martiri au fost 40, însă după cea geto-dacică au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
În ziua de 9 martie, gospodinele prepară mucenici, care pot fi pregătiţi ca o prăjitură cu miez de nucă şi miere sau un aluat în forma cifrei opt, fiert în apă cu mirodenii şi nucă.
Mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.
Se mai spune că, în această zi, poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat.
Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, pentru că, în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.
Sărbătoarea mucenicilor trebuie pusă şi în legătură cu pregătirea pământului pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare.
Tot pe 9 martie se încheie perioada cunoscută ca „zilele babelor” şi începe săptămâna moşilor.
Alte datini
Obiceiurile din ziua de Mucenici formează un scenariu ritual specific Anului Nou:
- prepararea alimentelor rituale, numite Sfinți, Sfintisori, Bradosi;
- beția rituală, când tradiția susține că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare cu vin,
- deschiderea mormintelor și porților Raiului,
- aprinderea focurilor de Mucenici prin curți și grădini, în fața caselor și în câmp;
- purificarea oamenilor și vitelor prin stropirea lor cu apă sfințită,
- protecția magică a caselor și anexelor gospodărești prin înconjurarea lor cu cenușă provenită de la focurile aprinse de Mucenici,
- bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului,
- așteptarea spiritelor morților cu scaune și mese întinse la focurile de Mucenici.
Era un timp ritual extrem de favorabil pentru efectuarea observațiilor și previziunilor meteorologice, pentru aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de Mucenici. Se credea că acum se prindeau cu ușurință vrăjile şi farmecele, că tăierea primelor corzi de viţă-de-vie aduce rod bogat.
