Mexicanii din întreaga lume celebrează pe 5 mai sărbătoarea Cinco de Mayo, în amintirea victoriei obţinute pe terenul de luptă, în 1862, împotriva invadatorilor francezi.
Cinco de Mayo își are rădăcinile în ocupația franceză a Mexicului, în urma războaielor Americano-Mexican (1846-1848), Civil Mexican (1858), și a Războiului Reformelor (1860). Aceste războaie au lăsat administrația de stat a Mexicului în ruină și aproape de faliment. La 17 iulie 1861, președintele mexican Benito Juárez a semnat un moratoriu prin care a suspendat plățile datoriei externe timp de doi ani, cu promisiunea că după această perioadă, plățile se vor relua. Ca răspuns, Franța, Regatul Unit și Spania au trimis forțe navale la Veracruz pentru a cere rambursarea datoriei. Britanicii și spaniolii au negociat cu Mexicul și s-au retras, dar Franța, sub conducerea lui Napoleon al III-lea, s-a hotărât să profite de ocazie pentru a înființa în Mexic un imperiu latin care să favorizeze interesele Franței.
Bătălia de la Puelba
Anterior, Franţa, Spania şi Marea Britanie sprijiniseră financiar Mexicul într-un război cu Statele Unite. Doar că acest conflict i-a împovărat prea mult pe mexicani, care n-au mai dorit să plătească.
În încercarea de a recâştiga pentru Franţa statutul de putere colonială, Napoleon al III-lea a găsit pretextul perfect pentru o campanile de cotropire.
Deşi era depăşită numeric, armata mexicană a câştigat, la 5 mai 1862, o primă bătălie, cea de la Puelba. Bătălia de la Puebla a fost importantă cel puțin pentru două motive. În primul rând, deși depășită numeric, armata mexicană a învins o armată franceză mult mai bine echipată. În al doilea rând, a reprezentat ultima oară când o țară din cele două Americi a fost invadată de o forță militară europeană
Răsunătoarea victorie avea să fie de scurtă durată. Un an mai târziu, întreg teritoriul Mexicului era ocupat. Francezii s-au retras abia după 5 ani.
În prezent, Cinco de Mayo este un prilej pentru a celebra cultura şi gastronomia mexicană peste tot în lume.
