Creştinii îi celebrează, la 29 iunie, pe sfinţii Petru şi Pavel şi aproape jumătate de milion de români îşi celebrează onomastica.
În ziua praznicului trebuie să-i felicităm pe toţi purtătorii slăvitelor nume: Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina.
Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Andrei, care a fost de asemenea apostol al lui Iisus. Era originar din Betsaida, o aşezare de la malul Mării Galileii. .Misiunea sa evanghelică s-a încheiat la Roma, unde avea să fie martirizat. Înainte de a se întâlni cu Mântuitorul Iisus Hristos, acesta purta numele de Simeon.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei. Acesta a învăţat, fariseu şi rabin în religia evreilor, dar şi cunoscător al învăţăturilor iudaice din acea vreme.
Pe când călătorea spre cetatea Damascului, pentru a prinde pe creştinii de acolo, Saul a văzut pe Domnul, Care i S-a arătat în chip minunat. Din acel moment a crezut în Iisus Hristos și s-a botezat, lăsând rătăcirea în care trăise până atunci.
Pavel, după numele de iudeu Saul, era iniţial un prigonitor al creştinilor, dar care s-a convertit la religia acestora după ce Mântuitorul i s-ar fi arătat în vis.
Erudit, Pavel a avut cea mai amplă și fructuoasă misiune evanghelizatoare.
În această zi, în anul 67 era noastră, cei doi apostoli erau ucişi din ordinul împăratului Nero.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
De Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se respectă cu sfinţenie o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii din moş-strămoşi.
Sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel este o sărbătoare foarte importantă pentru creştinii ortodocşi, motiv pentru care este marcată cu cruce roşie în calendarul ortodox.
Începând de astăzi, 29 iunie, cucul şi privighetorile nu mai cântă. Sfântul Petru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, de sărbătoarea Sfinţii Petru şi Pavel se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Tot pe 29 iunie, oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, pe 29 iunie, nucile şi alunele vor fi viermănoase. Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru că aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării
De asemenea, pe 29 iunie, în mediul rural există obiceiul că mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru că fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.
Ce e interzis să mănânci în această zi, de Sfinţii Petru şi Pavel
Potrivit tradiţiei, se sărbătoarea Sfinţii Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială în ziua de Buna Vestire, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în această zi, că să fie sănătoase.
Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţîi. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.