Ziua mondială a ciocolatei este aniversată anual pe 7 iulie, deoarece la această dată a fost introdusă în Europa, în 1550, băutura pe bază de cacao.
Arheologii au descoperit dovezi despre prezența boabelor de cacao în alimentația omului datând de câteva mii de ani.
Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, aztecii şi mayaşii fiind cei mai cunoscuţi între aceste populaţii indigene.
De unde provine numele
Cuvântul modern ”ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: ”xocolatl”, care în traducere directă înseamnă ”apă fierbinte” şi ”cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase.
Conchistadorii spanioli ajunşi în Lumea Nouă au contribuit cu inventivitatea lor la reţeta băuturii de ciocolată adăugând zahăr şi condimente pentru a o îndulci.
De aici, ciocolata a ajuns populară în rândul spaniolilor, care au păstrat secretă metoda de producţie pentru aproximativ 100 de ani.
Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată. Treptat, ciocolata s-a răspândit şi în restul lumii vestice.
Consumată exclusiv sub formă de băutură, a ajuns în Franţa, apoi în Anglia, la curţile regale şi în cluburi elitiste dedicate consumului de ciocolată.
Istoria ciocolatei în epoca modernă
Ciocolata caldă era apreciată de clasa superioară pentru gustul şi beneficiile pentru sănătate. Cu timpul, cacaoa şi-a câştigat reputaţia de afrodisiac.
Ciocolata solidă a apărut pe piaţă în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă.
Câteva decenii mai târziu, la începutul secolului XX, belgianul Jean Neuhaus II a creat ”pralina” – ciocolata cu un conţinut de arome diferite.
Din acest moment, industria ciocolatei a explodat şi s-a răspândit în întreaga lume, potrivit istoriei prezentate de World Cocoa Foundation.
Ciocolata s-a aliniat și ea tendințelor moderne
Zonele unde se cultivă arborele de cacao s-au extins dincolo de aria de origine.
Cea mai mare parte din producţia de cacao a lumii provine dintr-o zonă îngustă din jurul Ecuatorului, pentru că arborii se dezvoltă bine în climatul umed tropical cu ploi regulate şi un anotimp uscat scurt.
Principalii producători din afara zonei Americii Centrale, unde domină Brazilia şi Ecuador, sunt: în Africa de Vest: Ghana, cu o tradiţie în cultivare din 1879 şi de unde provine un sortiment de cacao clasat între cele mai bune din lume, Nigeria şi Cote D’Ivore.
În Asia: Malaysia şi Indonezia, ţări unde se cultivă de mai puţin timp, dar care devin zone importante de producţie.
Spre exemplu, producătorul australian de ciocolată Cadbury foloseşte ca materie primă boabe de cacao de înaltă calitate ce provin din Ghana şi Asia.
În 2019, de Ziua mondială a ciocolatei, Cadbury Dairy Milk a lansat, în premieră mondială, prima imprimantă 3D ce foloseşte ca materie primă ciocolata cu lapte.
Primele delicii din ciocolată produse de imprimanta 3D Cadbury Dairy Milk au fost disponibile la vânzare în 2019.
Elveţienii sunt cei mai mari consumatori de ciocolată
Consumul zilnic de ciocolată neagră reduce riscul de boli cardiace cu o treime. Doza letală de ciocolată pentru om înseamnă aproximativ 10 kilograme. Ciocolata are efect antibacterian în cavitatea bucală şi protejează împotriva cariilor dentare. Statisticile din SUA arată că în fiecare secundă se consumă aproximativ 45 de kilograme de ciocolată.
Elveţienii sunt cei mai mari consumatori de ciocolată, cu aproximativ 9 kilograme pe an de persoană, faţă de americani, care consumă aproximativ 4.3 kilograme. O altă informaţie inedită este că ciocolata albă de fapt nu este ciocolată, întrucât nu conţine cacao.
