Sfântul Ilie este sărbătorit în calendarul creștin ortodox în fiecare an pe data de 20 iulie, când se sărbătorește și Ziua Aviației Române. Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul aviatorilor.
Sfântul Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul Aaron) și s-a născut în urmă cu 800 de ani, înainte de Hristos în Regatul Unit de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab. În credința populară se spune că Sfântul Ilie a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile si dăruindu-i un car tras de cai albi l-a făcut puternic şi biruitor în faţa acestora, scrie traditii-superstitii.ro.
Potrivit statisticilor de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, de Sfântul Ilie, aproape 130.000 de români își serbează onomastica. Dintre aceștia, peste 110.000 sunt bărbați, iar peste 15.000 sunt femei. Cei mai mulți dintre sărbătoriți poartă numele de Ilie, urmați de Iliuță și Lică.
Ce nu trebuie să faci de Sf. Ilie
De sărbătoarea de Sfântul Ilie se leagă o serie de tradiții și obiceiuri, dar și superstiții.
- Se spune că abia din ziua Sfântului Ilie se pot mânca nuci și mere. Cine consumă din roadele pomilor mai devreme de acea zi, atrage grindină asupra pomilor și pune în primejdie recoltele.
- La sate, oamenii obișnuiesc să poarte crenguțe de salcie pentru a fi feriți de trăsnete.
- În ziua de Sfântul Ilie nu trebuie să lucrezi la câmp pentru că astfel vei atrage mânia sa și va arunca cu grindină și fulgere asupra recoltelor
- În unele zone ale țării se crede că cei care pornesc la drum în ziua de Sfântul Ilie vor fi loviți de fulgere
Se spune că dacă în această zi va ploua, pomii își vor strica roadele, iar recolta va fi săracă - În popor se spune că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie și e bine ca oamenii să nu se ascundă sub un carpen pe vreme de furtună
- Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului;
- Nu se consumă mere decât după ce au fost duse la biserică pentru a fi sfințite. Potrivit tradiției, cine consumă mere înainte de a fi sfințite în ziua de Sfântul Ilie, după moarte va avea parte numai de mere, care însă vor dispărea atunci când va dori să le atingă. În schimb, merele sfințite se vor transforma în mere de aur pe lumea cealaltă.
Tradiții și obiceiuri, în funcție de fiecare zonă a țării
La fel ca la orice altă sărbătoare importantă, și în ziua de Sfântul Ilie sunt respectate numeroase tradiții și obiceiuri, în funcție de fiecare zonă a țării în parte. Iată care sunt cele mai importante dintre ele:
- Potrivit tradiției, atunci când tună și fulgeră se spune că Sfântul Ilie a plecat la vânătoare de demoni. Tunetul reprezintă sunetul roților carului cu care Sfântul Ilie aleargă după spiritele necurate, iar fulgerul reprezintă arma cu care prorocul le vine de hac demonilor. Când un fulger cade pe pământ și lovește diverse lucruri (case, copaci, etc), se spune că acolo este ascuns un demon, iar Sfântul Ilie l-a nimicit.
- Tradiţia ne mai spune că atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.
- De Sfântul Ilie, femeile de la sate culeg busuioc şi îl duc la Biserică, aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi.
- De asemenea, în această zi credincioșii duc la biserică fructe pe care le dau de pomană pentru sufletul celor adormiți. Până în această zi nu este voie să se mănânce fructe.
- Mărul este pomul Sfântului Ilie și din acest motiv până în ziua cinstirii sale nu se mănâncă mere.
E considerat belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie și măcar două mere de sunt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană – scrie Marcel Olinescu în „Mitologie Românească”.
