O carotă de sedimente din epoca glaciară din nordul Groenlandei a dat cele mai vechi secvențe de ADN din lume, scrie CNN, citat de Digi24.
Mostrele de ADN vechi de două milioane de ani au dezvăluit că regiunea polară, acum în mare parte lipsită de viață, a fost cândva un loc unde trăiau multe plante și animale – inclusiv mastodonți, reni, iepuri, gâște, mesteceni și plopi, potrivit unei noi cercetări publicată în revista Nature, citată de CNN.
Amestecul de copaci și animale din zonele temperate și arctice a sugerat un tip de ecosistem necunoscut până acum, care nu are un echivalent modern – unul care ar putea acționa ca o hartă genetică pentru modul în care diferite specii s-ar putea adapta la o climă mai caldă, au constatat cercetătorii.
Descoperirea este opera oamenilor de știință din Danemarca, care au reușit să detecteze și să recupereze ADN-ul ambiental – materialul genetic vărsat în mediul înconjurător de toate organismele vii – în cantități mici de sedimente prelevate din formațiunea København, aflată la gura unui fiord din Oceanul Arctic, în cel mai nordic punct al Groenlandei, în timpul unei expediții din 2006.
Cel mai vechi ADN din lume
Ei au comparat apoi fragmentele de ADN cu bibliotecile existente de ADN colectate atât de la animale, plante și microorganisme dispărute, cât și de la animale vii și dispărute.
Materialul genetic a scos la iveală zeci de alte plante și creaturi care nu fuseseră detectate anterior în acest loc, pe baza a ceea ce se știe din fosile și din înregistrările de polen.
„Primul lucru care ne-a uimit atunci când ne uităm la aceste date este, evident, acest mastodont și prezența lui atât de departe în nord, ceea ce este destul de departe de ceea ce știam ca fiind aria sa naturală de răspândire”, a declarat coautorul studiului Mikkel Pedersen, profesor asistent la Lundbeck Foundation GeoGenetics Centre de la Universitatea din Copenhaga, în cadrul unei conferințe de presă.
Descoperirea doboară recordul anterior pentru cel mai vechi ADN din lume, stabilit de o cercetare publicată anul trecut pe materialul genetic extras din dintele unui mamut care a cutreierat stepa siberiană în urmă cu peste un milion de ani, precum și recordul anterior pentru ADN din sedimente.
