Te-ai întrebat vreodată care este semnificația vâscului și de ce există obiceiul sărutului sub vâsc? Poate că nu multă lume știe, însă vâscul are un loc cu totul aparte în mitologiile europene. Această plantă mai este denumit și „creanga de aur”.
Vâscul este o plantă încărcată de magie și este simbolul libertății, armoniei și curățeniei spirituale. Denumită și „creanga de aur”, vâscul este recunoscut acum drept simbol al sărbătorilor de iarnă. Foarte multe obiceiuri se învârt în jurul acestei plante magice.
Norvegienii, indienii nord-americani, druizii celți și norvegieni considerau vâscul ca fiind o plantă sacră. Conform tradițiilor, aceasta se pune deasupra ușii și se spune că aduce noroc în casă, bunăstare și fericire. De asemenea, vâscul se menține verde și în timpul iernii. Rezistă foarte bine la ger și întuneric.
Vechii germani considerau că această plantă provine direct din cer. Pentru ei, vâscul aduce noroc în toate și sănătate în familie. O altă tradiție, foarte răspândită în țările anglo-saxone, spune că, cei care să sărută de Crăciun sub o ramură de vâsc, vor avea bucurie și fericire.
Vâscul a fost și încă este o plantă considerată a fi de esență divină pentru celți. În viziunea lor, cel mai prețios vâsc era cel crescut pe stejar. Aceștia îl numeau „lacrima stejarului”. Atunci când mergeau să culeagă acest tip de vâsc organizau și diverse ceremonii fastuoase.
De asemenea, druizii tăiau vâscul doar cu secera de aur, apoi înveleau planta într-o mantie albă. După ce culegeau vâscul, adunau ofrande, se jertfeau doi tauri albi și se rugau către zei pentru a fi îndepărtate duhurile rele.
O altă legendă medievală spune că vâscul era atât de venerat, încât atunci când se întâlneau doi dușmani din întâmplare sub un pom în care era vâsc, ei încetau imediat dușmănia și se împăcau.
De ce este bine să ai vâsc în casă de Revelion
O legendă veche care face referire la vâsc spune că, fiul zeiței norvegiene, Frigga, ar fi fost ucis de o săgeată din vâsc, însă lacrimile mamei sale l-au readus la viață. Drept mulțumire, zeița a binecuvântat planta, iar de atunci este considerată sacră.
În alte culturi, vâscul este cunoscut pentru puterea de a-i face pe oameni să revină la sentimente mai bune. În tradiția populară, vâscul are putere doar atât timp cât bobițele ei albe sunt prezente. Oamenii pun planta deasupra ușii pentru a avea noroc în anul care vine, sănătate și dragoste.
Sărutul sub vâsc
Sărutul sub vâsc a fost asociat pentru prima dată în istorie cu festivitățile organizate de către greci, cu ocazia Saturnaliilor. Mai târziu, acest obicei a început să se practice și atunci când doi oameni se căsătoreau.
Obiceiul sărutului sub vâsc își are originile în mai multe credințe. Tradiția spune că vâscul era un leac pentru fertilitate. De Anul Nou, fetele care stăteau sub vâsc nu puteau refuza sărutul, care putea fi unul de prietenie sau iubire. Se spune că, dacă fata rămânea nesărutată, ar fi avut ghinion în dragoste în anul următor.
Același obicei mai spunea că, de fiecare dată când un bărbat săruta o fată, trebuie să rupă una dintre bobițele albe ale vâscului. Atunci când toate bobițele au fost rupte, nimeni nu mai putea să se sărute sub coronița de vâsc.
