În perioada interbelică, aflăm dintr-un material G4Food ce delicatese erau așezate pe masa de Anul Nou.
O notiță anonimă dintr-un jurnal (al personajului colectiv anonim ale cărui însemnări zilnice culese de Ioana Pârvulescu redau atmosfera de atunci), ne oferă câteva detalii despre ce se mânca la cina de Revelion.
„1 ianuarie 1927, sâmbăta
Se aprinde lumina, se bea șampanie, se mănâncă, se dansează. Eu îi declar lui Olga amor ca din partea unui pot, a unui magistrat, a unui mitocan. Se râde”. Ce se mânca? Păi, poate din meniurile recomandate pentru seara de 31 decembrie de două dintre cele mai importante magazine ale vremii:
„Omletă cu șuncă, fasole verde cu unt, iahnie de fazan, gelatină cu ciocolată, fructe, brânză”.
„Piftie de curcan, friptură de curcan, carote, conopidă. Clătite cu ficat, înghețată de cafea. Vin Mott”.
„Porcării tradiționale”
Ce se mai mânca? Păi se mâncau multe „porcării tradiționale”. Aflăm asta de la Octavian Stoica, care face o listă de rețete pentru „un an nou sărbătorit «ca la mama acasă»”, citându-i pe Ioan Budai Deleanu, Nicolae Filimon, Mihail Kogălniceanu, Calistrat Hogaș, Vasile Voiculescu, Mihail Sadoveanu sau Păstorel Teodoreanu: cârnați trandafir, caltaboși, tobă, sângerete, „ouă tăiete felii, șunculiță afumată, frunzulițe de pastramă de ied, bulzuri cu brânză, măsline lungărețe și tari zăcute în untdelemn, sardele la cutie”, icre negre, icre roșii de Manciuria, icre moi de știucă, cașcaval de Penteleu și telemea de Brăila cu sâmburi negri de chimen, sarmale, piftii, curcan cu rom Jamaica, ciorbă de perișoare, mușchiuleț și costițe fripte, chifetluțe și pârjoale… Ce se bea?, păi țuică de Văleni, de Muscel, de Turț sau Cislău și vinuri: Galbenă de Odobești, Băbească de Nicorești, Cadarcă de Miniș, Cabernet de Sâmburești, Pinot Noir de Corcova, Zghihară de Huși…
Text apărut în volumul: Curatorul de zacuscă, Cosmin Dragomir, editura GastroArt 2021
