Opozitia a lovit bine

In politica, la fel ca-n viata, ne putem da seama de importanta unei lovituri dupa cum reactioneaza cel care a incasat-o. Din acest punct de vedere, n-avem cum sa nu remarcam minia cu care partidul de guvernamint a raspuns Declaratiei semnate de opozitia parlamentara si extraparlamentara in chestiunea legitimatiei de maghiar. Guvernul s-a grabit sa emita un Comunicat de agresivitate unei Declaratii de razboi. La scurt timp dupa iesirea textului pe ferestrele Palatului Victoria, pentru a pica direct in redactii, a venit, pe aceeasi cale a aerului, un Comunicat al PSD. Amindoua creatiile se straduiesc sa minimalizeze gestul opozitiei. Graba cu care au fost intocmite, dar mai ales violenta tonului spun insa altceva. Si anume ca formatiunea de la putere a perceput momentul de la Palatul Parlamentului in adevarata sa importanta. Daca mai aveam vreo indoiala ca lovitura a tintit bine, atitudinea presei ne-o spulbera definitiv. Unele jurnale cauta sa prezinte aceasta prima actiune solidara a opozitiei ca pe un fapt divers, petrecut in spatiul autohton intre un concert de fluier si un sterpelit de portofel gol. Altele, mai supuse comenzilor venite de la Sectia de Propaganda a CC a PSD, dau raspunsului guvernamental proportii de gest avindu-l ca autor pe Prislea cel Voinic. „PSD mototoleste declaratia opozitiei“ – scrie un ziar al carui director a plecat in SUA ca trimis pe linga nadragii lui Adrian Nastase.

Ceea ce le-a scapat si jurnalistilor independenti a sesizat, nu fara agerime, partidul de guvernamint. Declaratia opozitiei e primul atac major impotriva Administratiei Nastase de la instalarea acesteia in fruntea tarii. Un argument pentru definirea astfel a momentului il reprezinta forta partidelor si asociatiilor civice de a pune capat, in sfirsit, certurilor marunte si de a se reuni intr-un conclav de solidaritate. E insa doar unul dintre argumente. Un altul, la fel de important ca acesta, il da teritoriul pe care a avut loc atacul. Liderii opozitiei parlamentare si extraparlamentare s-au strins pentru a denunta politica lui Adrian Nastase in chestiunea legitimatiei de maghiar. Daca problema s-ar fi ivit inainte de alegerile din 2000, mai mult ca sigur reuniunea de la Palatul Parlamentului ar fi condamnat nationalismul care denunta Legea budapestana. Iar PDSR, apoi in ipostaza de portdrapel al nationalismului, ar fi cistigat din internationalismul PNL, PNTCD si al Aliantei Civice. Acum, printr-o rasturnare socanta pentru bietul muritor de rind, fireasca insa pentru politicieni, partidul lui Adrian Nastase e atacat pentru concesiile facute Ungariei in chestiunea legitimatiei. Proiectilul a venit de unde nici nu se gindea domnul premier. Ambitiosul politician il astepta dinspre aripa nationalista a PSD si, mai ales, dinspre PRM. Pentru a evita lovitura, Adrian Nastase l-a convocat in sprijinirea fanteziei sale pe Ion Iliescu. Nici un parapet nu l-a ferit insa de lovitura dinspre dreapta.

Opozitia a nimerit in plin, lansind un atac dur impotriva politicii internationale a guvernului si din alt motiv. Diplomatia e calciiul vulnerabil al lui Adrian Nastase. Paradoxal pentru un fost ministru de externe, cele mai multe gafe si, mai ales, cu cele mai grave consecinte le-a comis premierul chiar in planul relatiilor diplomatice. Sa ne reamintim contrazicerea unei declaratii a Domniei sale de catre Ministerul bulgar de Externe, rasucirile bruste, ametitoare din raporturile cu Chisinaul. In chestiunea legitimatiei de maghiar, Adrian Nastase a facut niste salturi inimaginabile pentru un politician serios. Or, tocmai aceasta inconsecventa a gasit de cuviinta opozitia sa sanctioneze. In plan intern, s-ar putea ca declaratia de la Palatul Parlamentului sa fi avut prea mare ecou. Cetatenii de rind, obsedati de siciielile vietii, nu percep inca pericolul reprezentat de hachitele lui Nastase in plan extern. Mai devreme sau mai tirziu, gafele domnului prim-ministru isi vor trada efectele primejdioase. Adrian Nastase se comporta capricios, cu decizii luate dupa cum s-a sculat dimineata, in sfera diplomatiei, deoarece ii confunda pe liderii altor state cu liderii pricajitei noastre opozitii. Aici, in Romania, premierul poate vorbi fara sa gindeasca, poate anunta orice decizie ii vrea fizicul, mai mult sau mai putin ostenit. Nimeni nu-l mustra pentru asta. Partidul e la picioarele sale. Ion Iliescu tremura sa nu i se ia pensia. Presa sta cu mina intinsa la firimiturile aruncate de premier. In plan extern insa, orice miscare gresita se plateste imediat. Dupa nefericita experienta a atitor gafe, Adrian Nastase isi stie slabiciunea. De aici, reactia disproportionata a guvernului si a PSD la Declaratia opozitiei.