Oltenii si echipa nationala

Agonia fotbalului din Banie pentru noi, oltenii, n-a fost suficienta. Trebuia sa traim si agonia echipei nationale. Vremurile cind echipa tricolorilor era construita pe scheletul, la figurat, Universitatii Craiova au apus de mult. Astazi, Stiinta fotbalistica este, la propriu, un schelet. Sa nu va inchipuiti ca ma folosesc de nefericitul prilej – necalificarea echipei nationale la Campionatul Mondial din 2002 – pentru a mai da un bobirnac fotbalului oltean. Dar cred, nu dintr-un fals patriotism local, ca lipsa jucatorilor olteni, de-atitia ani, de la echipa nationala s-a simtit. Sigur, de acest lucru nu se face vinovat selectionerul care a condus echipa nationala, ci ne facem vinovati noi. Sigur ca nu putem pune esecul de acum pe seama faptului ca nu exista olteni in echipa de fotbal a Romaniei. Spun si scriu, totodata, ca esecul echipei antrenate de Gica Hagi coincide cu esecul fotbalului din Banie. Un esec aproape total. Ce i-a mai ramas de facut Stiintei noastre pentru ca umilinta sa fie totala? Doar sa retrogradeze!… In rest, le-a facut pe toate cele rele. Nu mai are Oltenia talente fotbalistice? Talente care sa ajunga in echipa nationala? Eu indraznesc sa spun ca are. Si nu putine. Numai ca toate aceste talente, la Craiova, nici n-apuca sa scoata bine capul si deja au fost vindute. Si, culmea, nu in strainatate, ci la echipele din Bucuresti, Steaua, Rapid, Dinamo si chiar National. Din jucatorii olteni, multi dintre ei foarte talentati, plecati prematur de la Universitatea Craiova, s-ar putea face, fara exagerare, inca vreo doua echipe. Din pacate, toti acesti jucatori olteni n-au reusit, n-au apucat sa joace niciodata cu totii la Craiova, in acelasi timp, si nici la vreo alta echipa. De-aici incepe dezastrul fotbalului oltean si nu se va termina niciodata daca aceasta politica falimentara nu se va opri, nu i se va pune capat. Acest esec al echipei nationale poate sa insemne, paradoxal, renasterea fotbalului intern si, mai ales, renasterea Craiovei fotbalistice. Sa dea Dumnezeu!