Optimism si prudenta in previziunile economice ale Comisiei Europene privind viitorul economiei romanesti

Comisia Europeană a dat publicității ieri, la Bruxelles, estimările sale „de toamnă“ privind dezvoltarea economică viitoare a țărilor candidate (2001-2003), oferind și posibilitatea unei întîlniri a unui grup restrîns de corespondenți de presă cu autorii acestui studiu, surprinzător în sens pozitiv, prezentînd diferențe notabile în raport cu alte materiale pe aceeași temă, elaborate în ultimele săptămîni de institute europene specializate. „În condițiile în care mediul economic internațional s-a deteriorat considerabil comparativ cu ceea ce era în momentul elaborării precedentei analize (primăvara acestui an), creșterea PNB pentru 2001 și 2002 a fost revăzută, fiind mai redusă în multe țări candidate, cu toate că mult mai puțin decît în statele membre. Pentru 2003, atunci cînd condițiile externe vor deveni din nou favorabile, se așteaptă o revenire la o creștere mai puternică. Datorită unor factori externi favorabili, inflația ar trebui să scadă față de nivelurile înalte înregistrate în 2000. ªomajul crește din nou în 2001 și nu este de așteptat să scadă în perioada pentru care se fac aceste previziuni, ca urmare a unei nevoi continue de restructurare a sectorului întreprinderilor și a slabei creșteri economice. Se așteaptă ca deficitele externe să rămînă aproximativ la nivelul lor actual. Deficitele generale ale guvernelor se măresc, ca rezultat combinat al creșterii economice slabe, al cheltuielilor mari, legate de procesul tranziției, și al unor politici fiscale din anumite țări“.
Acesta este contextul general în care previziunile asupra României se bazează „pe continuarea recentelor dezvoltări pozitive. Impulsionarea creșterii PNB, reînnoirea sprijinului acordat de instituțiile financiare internaționale și indicațiile privind o mai accentuată dorință de a rezolva problemele structurale prezente de mai multă vreme au întărit perspectivele unui ciclu de creștere economică susținută și de continuarea reformelor“. Dar, în același timp, cu prudența bine cunoscută, experții Comisiei Europene susțin și că „așa cum au arătat-o în mod clar evenimente recente, cu siguranță există și riscuri“ legate de un asemenea scenariu mai degrabă optimist.
Previziunea estimează „o creștere continuă rapidă a economiei“: „după ce a scăzut în 2000, creșterea PNB s-a accelerat la 4,9% în primele șase luni ale anului 2001“. Dar creșterea în ceea ce privește consumul individual va fi „moderată“ de ajustările „incomplete“ la prețurile la energie și de „anunțata introducere a unor măsuri de întărire a disciplinei salariale în sectorul întreprinderilor publice“. Se prevede o creștere a investițiilor în sectorul privat, „favorizate de îmbunătățirea perspectivelor economice și de avansul în implementarea reformei“.

Evolutia inflatiei este un element esential, deoarece, dupa cum se stie, „criteriile Copenhaga“ prevad ajungerea la un nivel de 4-5%, ca o conditie prealabila pentru intrarea in etapa urmatoare, cea a „criteriilor Maastrict“ privind piata euro. In acest sens, daca anul trecut inflatia in Romania atingea 45,7%, in acest an este de 34,1%, pentru 2002 fiind prevazut un nivel de 26%, iar pentru 2003 – de 17,5%. Indicele anual de inflatie, se spune in acest document, „chiar daca ramine relativ inalt“, va continua sa scada, „sprijinit de o micsorare a cererii interne, de o politica mai strinsa privind veniturile, de o intarire a disciplinei fiscale a intreprinderilor“, asa cum se prevede in cadrul recent aprobatului acord stand-by cu Fondul Monetar International.

Se mai apreciaza ca somajul va continua sa creasca, dar in cadrul unui proces care va putea fi controlat datorita „micsorarii populatiei si a unei scaderi moderate a procentului relativ inalt de activitate din Romania, care vor reduce oferta de forta de munca“, in timp ce dezvoltarea rapida a unor sectoare si „eforturile autoritatilor de a negocia privatizari care sa minimizeze numarul concedierilor“ vor sustine pe viitor cererea de forta de munca.

Drept urmare a intaririi politicii fiscale, se estimeaza ca guvernul va reusi sa mentina un deficit fiscal general de 3% pentru 2002 si pentru perioada urmatoare (anul acesta fiind, probabil, un deficit de 3,5 la suta din PNB).

„Este vorba despre previziuni mai degraba optimiste“, recunosc autorii raportului, iar viziunea are la baza o preconditie, si anume implementarea cu succes a programului anuntat de autoritatile romane, asa cum a fost agreat recent cu FMI si Banca Mondiala“. Dar exista si surse majore de risc. Prima o reprezinta „posibilitatea de continuare a deteriorarii mediului extern, mai accentuata decit cea asteptata“. Al doilea risc major este ca autoritatile „sa se abtina inca o data de la politici severe sau sa esueze in accelerarea reformelor structurale…ceea ce ar duce rapid la dezechilibre macroeconomice de nesustinut si la o repetare a ajustarilor dezordonate din trecut“. In fine, mai exista si riscul ca, si in cazul unei implementari depline a programelor, „raspunsul sectorului intreprinderilor sa fie mai putin dinamic decit cel anticipat, afectind negativ perspectivele de crestere al PNB si exportului si provocind astfel un dubiu asupra posibilitatii de a se atinge celelalte obiective propuse“.

„Ceea ce am propus noi pentru Romania – imi marturisea unul dintre autorii documentului – este cel mai bun scenariu posibil, dar daca el nu va fi implementat, din motive interne sau din pricina unor presiuni externe foarte ridicate, sau a mediului economic extern, atunci apar riscurile mentionate. Totul este daca autoritatile vor pune in practica programul anuntat, care contine o politica fiscala stricta, precum si un set foarte important de reforme. In cazul in care nu se va intimpla asa, atunci, in mod limpede, nu vedem cum s-ar putea obtine, pe de o parte, reducerea inflatiei, iar pe de alta parte, cresterea PNB. Programul guvernului este unul optimist, extrem de ambitios si, daca executivul spune ca il poate implementa, ei bine, pe acest fapt ne-am bazat si noi in previziunile economice“.

Comisia Europeana ia de bune atit promisiunile, cit si datele statistice oferite de Guvernul Romaniei. A mai facut-o si altadata, iar rezultatele dezastrului politicii coalitiei de guvernare 1996-2000, iata, cheama din nou la prudenta. Numai ca, de data aceasta, perspectivele politice sint altele, in conditiile in care este foarte probabil sa se anunte masuri suplimentare de sprijinire a Romaniei pentru „recuperarea“ timpului pierdut in procesul de aliniere la standardele UE. Din acest punct de vedere, previziunile economice ale Comisiei reprezinta un semnal politic important.